Legea prin care unităţile administrativ-teritoriale pot achiziţiona simplificat terenuri agricole din extravilan mai are de așteptat.
Legea, care prevede posibilitatea ca unităţile administrativ-teritoriale să achiziţioneze într-o procedură simplificată, fără îndeplinirea condiţiilor şi termenelor stabilite, terenuri agricole din extravilan pentru realizarea unor lucrări sau investiţii de utilitate publică, a fost trimisă la promulgare pe 20 iunie.
Președintele Klaus Iohannis a trimis însă către Curtea Constituţionale a României (CCR) o sesizare de neconstituţionalitate, dar aceasta urmează a fi discutată abia pe 5 octombrie, au precizat, marţi, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR.
Actul normativ modifică şi completează Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan şi modifică Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului.
Printre prevederile actului normativ reclamat de Iohannis la CCR se numără: excluderiea din sfera de aplicare a legii a terenurilor agricole situate în extravilan pe care sunt amplasate culturi de pomi şi viţă-de-vie, aflate în proprietatea persoanelor fizice, care pot înstrăina o suprafaţă de cel mult 3 ha într-o perioadă de 3 ani; instituirea posibilităţii de achiziţionare de terenuri agricole situate în extravilan pentru obiective de investiţii de interes public local de către unităţile administrativ-teritoriale, prin excepţie de la condiţiile şi termenele prevăzute, privind exercitarea dreptului de preempţiune, de către persoanele fizice, persoanele juridice şi alţi potenţiali cumpărători; înlăturărea obligaţiei de plată a impozitului de 80% pe suma ce reprezintă diferenţa dintre preţul de vânzare şi preţul de cumpărare, în baza grilei notarilor din respectiva perioadă în cazul vânzărilor ce au ca obiect terenurile agricole situate în extravilan pe care sunt amplasate culturi de pomi şi viţă-de-vie, înainte de împlinirea a 8 ani de la cumpărare.
În sesizarea făcută de șeful statului la CCR se arată că „prin modul de adoptare raportat la conţinutul său normativ, legea supusă controlului de constituţionalitate contravine dispoziţiilor art. 73 alin. (3) lit. m), art. 76 alin. (1) raportat la art. 44 alin. (1) teza a II-a şi alin. (2) teza a II-a, precum şi celor ale art. 147 alin. (4) din Constituţie”.
În opinia președinteluilui Klaus Iohannis, legea ar fi trebuit adoptată ca lege organică, iar unul dintre efectele sale este că va permite, fără respectarea dreptului de preempţiune, înstrăinarea prin vânzare către orice persoană a categoriilor de terenuri scoase de sub incidenţa legii.
„Întrucât instituie o soluţie legislativă ce derogă de la o lege organică şi intervine tot în domeniul rezervat legii organice, legea criticată a fost calificată ca fiind ordinară, cu încălcarea art. 76 alin. (1), dar şi art. 147 alin. (4) din Constituţie”, se explică în sesizare.
Potrivit preşedintelui Klaus Iohannis, excluderea din sfera de aplicare a Legii nr. 17/2014 a terenurilor agricole situate în extravilan pe care sunt amplasate culturi de pomi şi viţă-de-vie aflate în proprietatea persoanelor fizice, care pot înstrăina o suprafaţă de cel mult 3 ha într-o perioadă de 3 ani, reprezintă o modificare a condiţiilor în care cetăţenii străini şi apatrizii vor putea dobândi dreptul de proprietate privată asupra unor astfel de terenuri.
„Din această perspectivă constituţională, modificarea condiţiilor respective impunea adoptarea legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17/2014 ca lege organică în conformitate cu dispoziţiile art. 44 alin. (2) teza a II-a din Legea fundamental”, se mai arată în sesizare.
Din aceste motive, preşedintele Klaus Iohannis solicită CCR să admită sesizarea şi să declare legea neconstituţională, în ansamblu.
