17 aprilie 2021 - 21:14

Legea Porcului: Ce reguli vor trebui sa respecte taranii care cresc porci in gospodarii

Legea porcului urmează să reglementeze modul în care se cresc suine în România și va include prevederi pentru gospodari, mai precis pentru cei care țin în propria ogradă 3-5 porci pentru propriul consum. Anunțul fost făcut de Robert Chioveanu, președintele Autorității Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, într-un interviu pentru AGERPRES.

”Am elaborat un proiect de Ordin comun ANSVSA/MADR care este în dezbatere publică pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condiţiile de biosecuritate în exploataţiile de suine şi prin care abrogăm un Ordin mai vechi nr. 20/195/2018 care vizează tot condiţiile de biosecuritate. Într-adevăr, ne-am propus să elaborăm, pentru a veni cu o reglementare mult mai puternică, o Lege a porcului care să reprezinte exact modalitatea de creştere a porcinelor pe teritoriul ţării, cu prevederi concrete privind activităţile din domeniu, cu atribuţii şi competenţe ale autorităţilor şi instituţiilor publice implicate în domeniul creşterii porcinelor şi prevenirii răspândirii şi combaterii bolilor porcinelor. De asemenea, trebuie să avem un mod de organizare a creşterii suinelor pe teritoriul României, bineînţeles cu răspunderi şi sancţiuni pentru nerespectarea reglementărilor, cu obligaţii pentru deţinătorii de porcine, pentru administratorii crescătoriilor de vânat şi ai complexurilor de vânătoare de mistreţi”, a precizat Robert Chioveanu.

Șeful ANSVSA a enumerat și condițiile în care se vor putea crește 3-5 porci în gospodăria țărănească, mai exact care vor și obligațiile micilor crescători de suine.

”În primul rând, acel gospodar trebuie să înţeleagă că, dacă va creşte porci doar pentru consumul propriu, pentru familia sa, trebuie să respecte nişte condiţii minime de biosecuritate, respectiv să igienizeze spaţiile, adăposturile unde sunt deţinuti porcii, că nu poate să intre în gospodărie cu încălţămintea şi îmbrăcămintea cu care merge pe stradă sau în pădure, să existe o zonă unde să se dezinfecteze la intrarea în gospodărie. De asemenea, el nu trebuie să hrănească animalele cu resturi alimentare sau alimente care provin din carnea de porc gătită în familie. Deci, repet, cei care vor creşte porci pentru consumul propriu trebuie să respecte nişte reguli minime de biosecuritate, iar în momentul în care doresc să sacrifice şi să consume acel porc doar în cadrul familiei nu intervin alte probleme. În cazul în care va creşte mai mulţi porci pentru a-i putea comercializa, în funcţie de numărul acestora, va intra într-un alt tip de exploataţie şi atunci va trebui să se autorizeze şi să îndeplinească condiţiile specifice de creşterea porcinelor”, a explicat Robert Chioveanu.

ANSVSA a definit exploataţia de creşterea porcinelor de subzistenţă ca fiind acea gospodărie a populaţiei unde porcii sunt crescuţi exclusiv pentru consum, iar produsele obţinute de la aceştia nu intră în lanţul alimentar, a exlicat șeful ANSVSA.

”De asemenea, avem exploataţia mică de creşterea porcinelor, care are un efectiv maxim de 65 de capete de porcine, pe urmă avem exploataţia comercială de tip A, respectiv acea exploataţie de animale deţinută de persoane fizice autorizate, Întreprinderi Individuale, Întreprinderi Familiale sau persoane juridice organizate în condiţiile legii, dar care sunt înregistrate în Sistemul Naţional de Identificare al Animalelor, sunt înregistrate sanitar-veterinar şi respectă toate regulile legislaţiei în vigoare. Creşterea porcinelor se mai poate face şi în exploataţia comercială de porcine”, a mai spus Chioveanu.

”În momentul de faţă există ordinul MADR nr. 538 din 2019, elaborat de fostul ministrul al Agriculturii, Petre Daea, în care a fost stabilit un număr de maxim de 5 porci care pot fi crescuţi în gospodăriile populaţiei. Din câte ştiu nu a fost abrogat, dar se doreşte ca prin acest ordin comun al ANSVSA/MADR să fie modificat şi cu un alt ordin al ANSVSA – ordinul 16 din 2010 – care prevede procedura de înregistrare/autorizare sanitar-veterinară a unităţilor şi centrelor de colectare, a exploataţiilor de origine animală, a mijloacelor de transport din domeniul sănătăţii şi bunăstării animalelor, se vor stabili tipurile de exploataţii de suine de pe teritoriul României”, a subliniat președintele ANSVSA.

Legea porcului va reprezenta o legislație importantă ce va fi dezbătută în Parlament. Din spusele șefului ANSVSA se înțelege că actul normativ va fi demarat în acest an, însă sunt șanse minime ca acest act normativ să intre în vigoare în acest an, un an marcat, în toamnă, de alegeri. Totuși, presiunea de la nivel european pentru a reglementa creșterea suinelor, în contextul prezenței și pierderilor cauzate de pesta porcină africană este imensă și ar putea avea un rol decisiv în adoptarea în regim de urgență a noilor reguli.

”Legea trebuie adoptată în Parlament. Trebuie să existe o voinţă politică şi trebuie să înţelegem cu toţii, indiferent că suntem gospodari, că avem ferme comerciale, că suntem din Ministerul Mediului, din Ministerul Agriculturii, că suntem din ANSVSA sau din Colegiul Medicilor Veterinari, că avem nevoie de această lege pentru a putea stăpâni evoluţia acestui virus. Pesta porcină africană ne-a adus mari prejudicii, atât din punct de vedere economic, pentru că au fost plătiţi foarte mulţi bani, iar consecinţele economice sunt foarte foarte grave. Noi, împreună cu MADR şi cu asociaţiile de profil, am elaborat acest ordin de biosecuritate. Este necesar să elaborăm şi această lege a creşterii porcinelor pe teritoriul României atât pentru a avea credibilitate în faţa instituţiilor europene, cât şi pentru a putea scăpa de pesta porcină africană. Cu toţii am concluzionat că este necesară această lege. Comisia Europeană ne-a făcut de-a lungul anilor tot felul de recomandări foarte clare, dar care, din păcate, nu au fost respectate. În momentul de faţă noi punem accent pe controlul circulaţiei porcilor, pe mişcarea porcinelor pe teritoriul României, iar acest control pentru combaterea bolii nu se poate face decât prin acte normative care trebuie să reglementeze activitatea foarte, foarte clar şi implicarea tuturor instituţiilor de la Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Mediului, responsabil cu situaţia cazurilor de mistreţi, până la Colegiul Medicilor Veterinari şi crescători”, a precizat Robert Chioveanu.