Legea Arendei: Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților a decis ca durata minimă a contractului de arendă să fie de 10 ani. Despre tot acest proces sinuos pe care Legea Arendei îl parcurge dar și despre cât de importante sunt amendamentele aduse legii și ce greutate au acestea în agricultura modernă, a explicat Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului Fermierilor Români, invitat în emisiunea “Agricultura O Șansă Pentru România” de la Agro Tv, realizată de Constantin Rudniţchi.
„În legea arendei actuale durata este trecută ca fiind nedeterminată. Acum, durata este propusă a fi de 10 ani, așa cum era forma inițială a propunerii legislative (n.r. Senatul redusese la 7 ani, durata contractului de arendă). Un amendament adus în Comisia de Agricultură de la Camera Deputaților se referă la subarendare, un subiect dezbătut în ultima vreme în România”, a spus Florian Ciolacu.
Din cauza acestei fragmentări masive a terenului agricol în țara noastră, arendașii trebuie să lucreze suprafețe consolidate. Prin acest amendament se consideră că subarendarea totală sau parțială este interzisă sub sancțiunea nulității contractului de arendă, cu excepția schimbului de utilizare a terenului, între arendași.
O altă modificare vizează atât moștenitorii unor terenuri cât și cumpărătorii unor astfel de bunuri imobiliare. Astfel, contractul de arendare încetează prin incapacitatea sau prin falimentul arendașului. Iar în cazul în care intervine decesul arendatorului, moștenitorii ar urma să fie obligați să mențină contractul de arendare pe durata încheiată de defunct cu arendașul. Mai mult, în cazul vânzării terenului, cumpărătorul va fi obligat să mențină contractul de arendare până la expirarea termenului de valabilitate.
“ Până în prezent nu existau aceste cazuri, cu excepția falimentului sau incapacității de plată a arendasului. Acum, prin decesul arendatorului, moștenitorii sunt obligați să mențină contractul de arendă pe durata încheiată cu arendașul sau, în cazul vânzării terenului, cumpărătorul este obligat să mențină contractual de arendare până la expirarea termenului de valabilitate”, a subliniat Florian Ciolacu.
Toate aceste modificări de lege au fost supuse dezbaterilor pe mai multe cicluri parlamentare. Au fost discutate aspecte economice dar și aspecte tehnice și de mediu. De altfel, majoritatea țările membre UE au reglementări în ceea ce privește Legea Arendei (Franța 9 ani, alte țări 10-15 ani). În Franța arenda minimă anuală pentru un ha de pășune este de 50 de euro, iar pentru un terene agricol de 100 de euro.
Nevoia de stabilitate
Directorul executiv al Clubului Fermierilor Români scoate în evidență aspectele legislative care îi defavorizează pe marii arendași: “România are un potențial agricol ce urmează linia dezvoltărilor tehnologice și modelelor de afaceri, în conformitate cu competiția acerbă din economia actuală. Terenul în România, ca o situație particulară a țării, este unul foarte fragmentat. Avem ferme care lucrează, să zicem, cumulat, 1000 de hectare pe cultură mare, unde se încheie 1500 de contracte de arendă. Vă dați seama ce înseamnă asta pentru societate, în raport cu băncile, dar pentru investițiile în infrastructură care să asigure apă pe terenurile agricole, în condițiile în care ai 1500 de proprietari?”
Contractele de arendă presupun obligații pentru ambele părți
“A fost introdus un amendament care precizează că neplata în termenii prevăzuți în contractul de arendă va conduce la încetarea contractului. Există cazuri de contracte încheiate anual ceea ce presupune un efort colosal pentru oamenii de afaceri care gestionează suprafețe mari de terenuri și care au, astfel, stabilitate contractuală, doar un an de zile”, a adăugat Ciolacu.
În absența unei legi de consolidare și comasare a terenurilor agricole argumentele aduse acestor modificări legislative sunt acelea de a valorifica mai bine aceste terenuri.
“Este un element important pentru încurajarea și susținerea investițiilor în creșterea valorii pământului românesc” a conchis Florian Ciolacu.
Legea arendei îi are ca primi inițiatori pe deputații PSD Florin Barbu și Adrian Chesnoiu și pe senatorul PSD Paul Stănescu.
