LAPAR către Chesnoiu: Actualul PNS, încă o șansă pierdută pentru agricultura românească!

Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) nu umblă cu mănuși în ceea ce îl privește pe ministrul Adrian Chesnoiu, atunci când vine vorba de noul Plan Național Strategic (PNS).

„LAPAR apreciază că acest proiect de PNS este ceva mai bun decât cele realizate sau propuse până în prezent, dar este încă departe de nevoile reale ale agriculturii românești și reprezintă, din păcate, încă o șansă pierdută de a reforma agricultura în mod real”, se arată într-o adresă transmisă de către organizație ministrului Agriculturii.

Miercuri, 23 februarie, o delegație a LAPAR a mers la Ministerul Agriculturii pentru a discuta despre consultările derulate de MADR privind elaborarea Planului Național Strategic 2023-2027, ocazie cu care membrii organizației i-au înmânat ministrului Chesnoiu un punct de vedere scris la proiectul pus în dezbatere publică de site-ul ministerului.

„LAPAR, pe parcursul tuturor consultărilor la care a participat și prin intermediul tuturor căilor instituționale avute la dispoziție, și-a făcut cunoscută dorința și disponibilitatea de a participa și contribui la realizarea unui PNS care să reformeze agricultura românească, astfel încât acesta să fie bazat exclusiv pe principii economice, iar bunăstarea spațiului rural și a satului românesc să vină din implementarea unor măsuri de dezvoltare a activităților comerciale, din creșterea numărului de locuri de muncă, din dezvoltarea infrastructurii agricole, care la rândul lor să permită creșterea veniturilor celor care trăiesc în aceste zone. Ştim şi înţelegem că adoptarea principiilor de reformă atrage percepţii politice şi sociale negative de cele mai multe ori, dar LAPAR crede că doar aşa se poate face ceva bun din punct de vedere strategic şi economic şi, la rândul ei, şi-a asumat riscul criticilor viitoare din rândul celor care poate au o altă viziune (şi pe care o respectăm) asupra dezvoltării agriculturii româneşti, dar noi vom continua să ne susţinem şi argumentăm principiile strategice bazate exclusiv pe reguli economice”, se menţionează în documentul amintit, potrivit unui comunicat de presă al organizației agricole.

În încercarea de a mai îmbunătăți „cât se poate din acesta”, LAPAR propune implementarea în PNS a 10 principii fundamentale.

În primul rând, în opinia membrilor organizației, se impune o profesionalizare a fermierilor şi fermelor din agricultura românească.

„LAPAR a susţinut şi cu prilejul dezbaterilor din noiembrie 2021, dar şi cu prilejul noilor consultări, că nu putem fi de acord să mai continuăm să acceptăm decredibilizarea breslei noastre prin acceptarea principiului că se poate şi fără pregătire profesională! Opinia noastră este că lipsa şcolarizării şi a instruirii adecvate ne costă şi ne va costa şi mai mult în viitor!”, se arată în documentul citat.

Reprezentanții LAPAR propun reformarea sitemului de pregătire profesională prin introducerea, cu perioadă de grație de minimum 3 ani de la adoptare, a cerinţelor de deţinere a unei diplome universitare, de liceu sau şcoală profesională de specialitate, de cursuri acreditate cu durată de minimum 6 luni pentru orice fermier care doreşte să se instaleze în agricultură prin accesarea de fonduri din Pilonul II, precum și prin introducerea obligativităţii pentru orice persoană juridică care are o exploataţie agricolă de a avea un specialist angajat cu competenţele de la primul alineat sau, un consultant pe bază de contract de prestări servicii, acesta fiind obligatoriu inginer în domeniu.

O altă propunere a LAPAR vizează creșterea suprafeței eligibile pentru acordarea sprijinului de bază – BISS la minimum 3 hectare, exclusiv în cazul culturii vegetale.

De asemenea, LAPAR cere ca sprijinirea procesării producției agricole de către fermierii români, exclusiv prin intermediul cooperativelor, dar a celor reale, nu prin intermediul celor în care un proprietar deține 5 ferme și își face propria cooperativă

„Credem că este momentul să nu mai finanţăm unităţi de procesare care mâine pot fi cumpărate şi închise, ci este momentul să trecem la finanţarea acelor structuri care asigură o disipare a proprietăţii în rândul celor direct interesaţi, adică a fermierilor, oferind o protecţie mult mai ridicată a viabilităţii şi existenţei în timp a acestor unităţi”, susţin reprezentanţii organizației agricole.

Stimularea măsurilor de dezvoltare a culturilor de leguminoase, incluzând toate speciile cultivate, are efecte benefice pentru agricultură, ajutțnd şi la reducerea consumurilor de îngrăşăminte, unde problemele cu costurile sunt din ce în ce mai mari, dar, în viziunea LAPAR, „implementarea acestui principiu ar fi necesitat şi adoptarea unor criterii de favorizare a apariţiei de unităţi de procesare a acestor culturi, astfel încât nu fermierii să fie penalizaţi prin imposibilitatea accesării subvenţiilor, din cauza faptului că nu există unităţi de procesare în ţară”.

Reprezentanții LAPAR mai arată, în documentul înaintat ministrului Chesnoiu, că stimularea măsurilor de obţinere a independenţei energetice a fermelor prin dezvoltarea programelor de instalare şi producţie de energie din surse regenerabile nu trebuie să se facă prin alocarea de teren agricol, ci prin folosirea acoperişurilor din ferme pentru instalarea de panouri fotovoltaice, instalaţii de biogaz pentru unităţile zootehnice, eliminându-se problemele legate de stocarea acestora.

LAPAR este de acord cu stimularea măsurilor de dezvoltare a spaţiilor protejate de producere a legumelor, dar aceasta să se realizeze cu costuri energetice minime, însemnând zone cu apă geotermală sau unităţi care dispun de resurse regenerabile pentru a obţine energie, inclusiv de cogenerare.

LAPAR mai cere să se realizeze un Pact pentru Agricultură, asumat cu o largă reprezentare la nivel politic și implementat de urgență, având în vedere că PNS-ul este un proiect de ţară cu o valoare importantă de circa 19 miliarde de euro.

„În mod cert acest pact ar fi trebuit să conţină printre altele reglementarea arendei, a cadastrului şi comasării terenurilor, modificarea legii îmbunătăţirilor funciare, modificarea legii apelor pentru sursele de apă destinate irigaţiilor, modificarea pedepselor din Codul penal pentru distrugerea infrastructurii de irigaţii, a perdelelor forestiere, furtul animalelor şi a utilajelor şi multe alte prevederi necesare sectorului agroalimentar” , arată reprezentanţii LAPAR în comunicat.

Legat de modernizarea infrastructurii de irigaţii, LAPAR susține că aceasta trebuie făcută prin dezvoltarea suprafeţelor irigabile în zone unde nu s-a modernizat nimic până în prezent, asta necesitând identificarea căilor legale de reorganizare a OUAI-urilor îngropate în datorii, distruse şi abandonate, din perioada facturării pe trepte de pompare, când aceste structuri au trebuit să suporte şi pierderile masive de apă de pe canale, sau costurile energofage de la aceea perioadă.

„De aceea credem că se impunea o analiză serioasă a modului cum pot fi găsite soluţii, inclusiv legislative, pentru reorganizarea acestor structuri, astfel încât suprafaţa irigabilă să crească în mod real după infuzia acestor fonduri şi să nu «modernizăm modernizările din exerciţiul precedent»”, explică reprezentanţii organizaţiei agricole.

Aceștia cer, de asemenea, debirocratizarea procedurilor de lucru legate de îmbunătățirile funciare în sensul de a nu se mai condiţiona reactualizarea actelor OAUI-urilor la fiecare 3 ani, ci doar atunci când intervin schimbări majore în structura organizaţiei.

„Înfiinţarea sistemelor locale de irigaţii o considerăm o măsură foarte bună ca intenţie, dar credem că ar fi trebuit însoţite de a prezentare mai largă a modului cum vor fi depăşite numeroasele probleme întâmpinate şi până acum de fermieri, care au dorit să realizeze astfel de sisteme, dar s-au lovit de „obtuzitatea” interpretărilor legale de la Apele Române şi/sau ministerul Mediului. Ar fi regretabil ca să vedem în viitor cum şansa de a face astfel de investiţii, se va arăta doar unora, dar nu după criterii foarte transparente, iar noi nu ne dorim acest lucru”, se mai arată în punctul de vedere al LAPAR transmis ministrului Agriculturii.

Organizația agricolă mai propune în documentul citat „evitarea discriminării între fermierii mici din zonele montane versus fermierii mici din alte zone”. În viziunea reprezentanților LAPAR, O compensare prin măsuri de constrângere naturală a celor din zona montană este necesară având în vedere specificul zonei, dar nu şi prin alte măsuri, fiindcă nevoia de protecţie este comună şi egală.

„În final, credem că pornind de la constatarea absolut corectă a ministrului Agriculturii, Adrian Chesnoiu, că în Romania ,«de pe 30% din suprafaţă obţinem 70% din producţia agricolă», noi am adăuga precizarea că acest lucru este posibil fiindcă aceea parte a agriculturii este bazată pe reguli economice, investiţii, tehnologii moderne şi randamente. Altfel spus, acela este modelul care credem că poate aduce bunăstare în România şi acela este sistemul care poate conserva şi menţine inclusiv activităţile tradiţionale, dar care au nevoie de susţinere financiară din partea activităţilor performante economic”, i-au mai transmis reprezentanţii LAPAR ministrului Agriculturii, exprimându-și deschiderea de a răspunde la orice întrebare, sugestie sau nevoie de informaţii suplimentare.