Lâna de oaie nu este folosită doar pentru tricotat pulovere, ci este o componentă excelentă pentru îngrășăminte. Datorită capacității sale de absorbție, lâna de oaie oferă o soluție perfectă pentru cultivatorii ecologisti. Pe lângă fertilizarea culturilor, îngrăşământul din lână are avantajul că menţine umiditatea solului chiar şi în condiţii de secetă severă.
Din păcate, după 1990, oile cu lână grosieră, mai puțin pretențioase la condițiile de întreținere, au ajuns treptat să reprezinte peste 80% din efectivul total de ovine. Tot după anii ’90 a avut loc închiderea multor întreprinderi textile care prelucrau acest tip de lână. Rezultatul? Cantități mari din această lână de oaie sunt îngropate, arse sau aruncate în ape.
Secretul lânii de oaie
Oile se tund în fiecare primăvară. În funcție de rasă și vârstă, oile pot produce, în medie, trei kilograme și jumătate de lână, la o tunsoare. Această materie primă ecologică și regenerabilă furnizează, direct de la oi, tot felul de nutrienți care întăresc creșterea plantelor precum: azotul, potasiul și fosfatul. Lâna are și proprietăți excelente de reținere a apei altfel, oaia ar fi udă până la piele, în caz de ploaie.
Lâna joacă un rol important în îngrășământul cu eliberare prelungită deoarece este comprimată în peleti împreună cu alte componente naturale. Peletii au un efect imediat si de lunga durata care, pe langa îmbunătățirea solului, au si efect de retinere a apei. Această caracteristică oferă o mai bună irigare a plantelor în perioadele de secetă și afânează solul prin efect de umflare. Rădăcinile plantelor sunt mai bine aprovizionate cu oxigen și se evită umiditatea stagnantă. Nutrienții din lână sunt livrați plantelor în mod continuu pentru o lungă perioadă de timp. Râmele descompun lâna care se transformă în humă. Peleții de îngrășământ sunt încorporați în sol primăvara sau adăugați în gaura de plantare.
Lână ca îngrășământ, filtru de apă, purificator de aer…
Cercetătorul François Touchaleaume din Țara Bascilor declara: „Lâna reprezintă un interes pentru agricultură deoarece pe măsură ce se degradează, eliberează cheratina care conține între 16 și 17% azot. În plus, degradarea sa este lentă (75% în 500 de zile). În cele din urmă, lâna poate fi folosită ca soluție de mulcire dacă este încorporată cu un polimer biodegradabil. Nu are impact asupra mediului si face posibila protejarea culturilor in timp ce o fertilizeaza in timpul degradarii sale naturale. În cele din urmă, cărbunele de lână (sau biochar), creat prin arderea incompletă a lânei, este un material foarte poros care poate fi folosit din nou ca îngrășământ sau purificator de aer”.
Un braşovean din localitatea Ucea de Jos transformă lâna în îngrăşământ agricol
Potrivit unui reportaj difuzat de TVR, Sorin Braga care a lucrat timp de 20 de ani în vestul Europei, a decis să se întoarcă acasă şi să-şi investească banii în valorificarea lânii de oi din România. A adus din Germania un utilaj special, apoi a cumpărat lână şi a pornit producţia de îngrăşământ. Pe lângă fertilizarea culturilor, îngrăşământul din lână are avantajul că menţine umiditatea solului chiar şi în condiţii de secetă severă, cum a fost în această vară. Sorin Braga a investit în afacerea sa, 50 de mii de euro, şi vrea să folosească profitul pentru extinderea liniei de producţie.
Antreprenorul a trimis produsul la analize chimice, în Germania. Rezultatele au arătat că lâna conţine mult azot, potasiu şi fosfor şi alte elemente nutritive.
Sorin primeste zeci de oferte de la fermierii care vor să-i vândă lâna, iar alţii vor chiar să i-o ofere, pur si simplu. Este cunoscut faptul că în Sibiu, ciobanii vând lâna la preţuri derizorii, iar cei mai multi o aruncă. Atât Sorin Braga cât şi crescătorii de animale speră să primească sprijin guvernamental pentru ca fermierii să nu mai fie nevoiţi să distrugă lâna de oaie.
este parte a
