Criza alimentară este una din temele principale luate în discuție la Forumul Parlamentar de Securitate și Informații ce are loc pe 7 și 8 iulie la Palatul Parlamentului.
Aproximativ 400 de parlamentari și oficiali guvernamentali, precum și specialiști în probeleme de securitate din 40 de țări se află zilele acestea la București pentru a discuta despre războiul din Ucraina, viitorul diplomației, provocările din domeniul apărării, securitatea energetică sau cibernetică, precum și despre criza alimentară care frâmântă omenirea în momentul de față.
Conform raportului anual al Organizației Națiunilor Unite (ONU) privind situaţia alimentară globală, prezentat miercuri la New York, 768 de milioane de persoane în medie au fost afectate de foamete în 2021, mai mult cu 46 de milioane de persoane decât în 2020 (722 de milioane).
Mai multe agenţii ale ONU, printre care UNICEF, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) au atras atenția că provocările de a pune capăt foametei şi malnutriţiei sunt tot mai mari.
Potrivit experţilor ONU, această creştere a numărului de persoane care suferă de foamete este cauzată de pandemia de coronavirus, de consecinţele schimbărilor climatice şi de conflicte.
Datele ONU din 2020 arată că aproape 1,3 miliarde de persoane nu şi-au putut permite o dietă sănătoasă.
În raport se mai arată că războiul declanşat de Rusia în Ucraina reprezintă un risc şi mai mare înceea ce privește criza alimentară, din cauză că lanţurile de aprovizionare au fost întrerupte, determinând o creștere semnificativă a preţurilor la alimente în prima jumătate din 2022.
Conform ONU, situaţia furnizării de alimente este dificilă în special în ţările din Orientul Mijlociu şi Africa.
