Irimescu modifică legea privind vânzarea de terenuri agricole către cetățenii străini

legea vânzării terenurilor agricole, terenurile agricole, legea fondului funciar

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va anunța în această săptămână ce schimbări dorește să aducă legii ce reglementează vânzarea de terenuri agricole către cetățenii străini.
terenuri
„Avem pe masă o variantă a Legii vânzării terenurilor agricole, care nu a fost discutată deocamdată cu fermierii. O să o afisăm pe site săptămâna aceasta, ca să primim observații, și pe urmă o vom introduce în circuitul de avizare. E greu să estimez când vor fi aprobate aceste modificări, dar sper din tot sufletul să treacă repede prin Guvern și să ajungă la Parlament până la începutul lunii noiembrie”, a precizat Achim Irimescu.
Șeful MADR s-a plâns de faptul că fermierii români fac presiuni pentru modificarea Legii nr. 17/2014 privind vânzarea terenurilor agricole, în condițiile în care suprafețe mari de terenuri agricole au intrat în proprietatea firmelor străine. Irimescu a spus că noua variantă a legii va limita achiziția de teren agricol de către persoanele fizice la cel mult 50 de hectare, la care se adaugă și anumite condiții referitoare la cunoștințe de bază în domeniul agricol, desfăsurarea unor activităti agricole pentru o perioadă de minimum de 5 ani, precum și obligația de a menține destinația agricolă pe o perioadă de 10 ani și abia pe urmă să poată fi făcută instrăinarea terenului etc.
„Pe noile modificări din lege, suprafața maximă ce poate fi detinută în proprietate de persoanele fizice este de maximum 50 de hectare, atât pentru români cât și pentru străini. Este posibil să lăsăm ca la nivel de județ să impună fiecare o limită, poate mai mică față de cele 50 de hectare”, a explicat Irimescu.
Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România, a tras un serios semnal de alarmă încă din luna mai a acestui an. „Vânzarea terenurilor agricole este o mare problemă pentru România. Vă spun sincer că ne fuge pământul de sub picioare. Ne trebuie o lege care să creeze condiții favorabile de cumpărare a terenurilor de către cetătenii români în primul rând. Legea 17/2014 a ajuns și ea să fie ocolită. Sunt tranzacții cu suprafețe de teren de zeci, sute de hectare, care au ajuns să se facă prin donații, pentru a se ocoli procedurile. Sunt cel puțin două milioane de hectare de teren agricol care se află în proprietatea firmelor sau persoanelor străine”, a precizat atunci liderul LAPAR.
Cam pe aceeași poziție s-a situat și fostul secretat de stat în MADR, Adrian Rădulescu. „La ora aceasta, poate puțini dintre dumneavoastră știți, și când am auzit am rămas pur și simplu șocat, aproape 70% din vânzările de teren către firme străine sunt fonduri de investiții, care nu fac altceva decât speculații financiare cu terenul, fie dându-l în arendă, fie comercializându-l de câte ori este cazul. Nu au ce căuta fondurile de investiții în comercializarea de terenuri. Ele trebuie să se ocupe de ceea ce se ocupă fondurile de investiții, imobiliare de altă factură, nu terenuri”, a spus Adrian Rădulescu, la o conferintă de specialitate organizată în luna iunie, la București. România are 13,298 milioane de hectare teren agricol, din care aproape 9 milioane hectare este suprafața arabilă.

Picture of Florentin Iuga
Florentin Iuga

 NOTĂ  Imaginile folosite au caracter ilustrativ. Unele sunt preluate de pe internet si pot sa nu se identifice cu momentul sau subiectul ori sa nu reflecte exact realitatea articolului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

 ATENȚIE!   Orice comentariu trebuie aprobat de un moderator, de aceea pot apărea întârzieri în publicarea lor. Ne rezervăm dreptul de a respinge sau a șterge parțial acele comentarii care nu respectă o conduită civilizată sau sunt contrare normelor legale de comunicare în spațiul public.

Cele mai citite în ultimele zile

PUBLICITATE

  • Banner KWS

  • © AGRO TV 2025 | Toate drepturile rezervate | Este interzisă reproducerea integrală sau parțială, ori distribuirea conținutului, fără menționarea sursei.