12 aprilie 2021 - 09:42

Investiții de 12,3 milioane RON finanțate de către MMAP. Cine sunt beneficiarii?

12 noi localități beneficiare ale investițiilor finanțate de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor ( MMAP).

7 noi contracte au fost semnate, săptămâna trecută, pentru lucrările de construcție a 11 platforme de depozitare a gunoiului de grajd și o primă stație de compostare, ca urmare a licitației demarate în septembrie de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), prin Proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” (CIPN). Aceste investiții se alătură celor 117 investiții finalizate în perioada 2002 – 2020 și celor 27 aflate în construcție.

Cele 12 localități beneficiare sunt: Parva – județul Bistrița Năsăud, Unguraș – județul Cluj, Colibași – județul Giurgiu, Șotânga – județul Dâmbovița, Valea Mărului – județul Galați, Vetrișoaia – județul Vaslui, Saraiu – județul Constanța, Tîrgușor – județul Constanța, Dobrosloveni – județul Olt, Vadu Pașii – județul Buzău, Gogoșari – județul Giurgiu, pentru platforme și Prisăcani – județul Iași, pentru stația de compostare.

Valoarea totală a investiției suportate de MMAP, prin CIPN, este de peste 12,3 milioane lei, la care se adaugă contribuția locală de aprox 5% pentru fiecare investiție. După finalizare, de gestionarea platformelor se vor ocupa UAT-urile localităților beneficiare, urmând să fie monitorizate de către MMAP. Investițiile finanțate de MMAP oferă autorităților locale beneficiare, pe lângă platforma propriu-zisă, și un set de utilaje destinat colectării, manevrării, compostării și împrăștierii gunoiului de grajd: un tractor, două remorci, un încărcător frontal, o mașină de împrăștiat compostul și o cisternă vidanjă. Practic, UAT-urile sunt în măsură să implementeze un serviciu public pentru managementul dejecțiilor provenite de la animalele din gospodării și fermele mici.

Gospodărirea gunoiului de grajd la nivel de comună s-a dovedit cea mai eficientă soluție pentru combaterea poluării cu nitrați, având în vedere specificul României. Țara noastră are peste 3 milioane de ferme mici sau gospodării de subzistență, care nu au posibilitățile necesare tratării corespunzătoare a bălegarului, fapt care generează o poluare difuză la nivelul comunelor. Pe lângă beneficiile de mediu, fermierii și gospodarii care au încheiate contracte cu platforma comunală și fac dovada predării gunoiului de grajd sunt considerați, de către APIA și AFIR, conformi din punctul de vedere a capacităților de stocare. Fapt care îi scutește pe aceștia de investiții proprii în platforme individuale.

Investițiile care continuă dezvoltarea infrastructurii de gospodărire a gunoiului de grajd sunt finanțate de Guvernul României, dintr-un împrumut acordat de Banca Mondială. Bugetul de investiții alocat de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor prin proiect, pentru perioada 2017-2022, este de 36,32 milioane Euro. 

Proiectul ”Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” este parte a demersurilor Guvernului României de asigurare a implementării Directivei Nitrați, prin care se urmărește reducerea poluării cu nutrienți din surse agricole. Managementul gunoiului de grajd la nivel de comună este o preocupare principală a Proiectului, având în vedere că, la ora actuală, în România sunt peste 3 milioane de ferme mici, de subzistență, care nu au capacitatea de a implementa individual măsurile necesare prevenirii poluării solului și a apei freatice.

Conform multiplelor studii de specialitate, poluarea apelor cu nitrați este cauzată de o gestionare improprie a fertilizanților (naturali sau chimici) și poate conduce la probleme grave de mediu (eutrofizare – fenomen care afectează grav echilibrul ecosistemele acvatice), dar mai ales la consecințe asupra sănătății populației. Afecțiunea ceai mai gravă, methemoglobinemia reprezintă o reducere a capacității sângelui de a transporta oxigenul, care se manifestă prin cianoza pielii, anxietatea și confuzie pe măsură ce boala se agravează. Din păcate, în România încă se înregistrează cazuri de methemoglobinemie, iar cei mai vulnerabili în fața acestei afecțiuni sunt bebelușii care sunt hrăniți cu lapte preparat cu apă din surse poluate cu nutrienți. Afecțiunea se mai numește și boala albastră a sugarului, sau cianoza infantilă.

Proiectul CIPN, finanțat de Guvernul României, dintr-un împrumut de la Banca Mondială, este în a doua fază, cea de finanțare adițională. Proiectul inițial a demarat în 2008 și s-a încheiat în 2017 și a finanțat un număr de 86 de platforme de management de gunoi de grajd. Finanțarea adițională a proiectului a fost alocată pentru cinci ani, până în martie 2022. În această fază a proiectului vor fi finanțate peste 90 de comunități locale.