Descurajat de ceea ce traversează agricultura în ultima perioadă, Ștefan Enciu, din comuna doljeana Cârcea, „își ia zborul” la apicultură, deși ani la rând a avut satisfacții foarte mari de pe urma stupăritului.
A pornit la drum cu două familii de albine și multă, foarte multă pasiune. Atât de mult i-a plăcut ceea ce făcea încât, în cinci ani, a ajuns la 235 de stupi. Deși era foarte tânăr, a lucrat ca la carte, pe baza unui un plan de afaceri bine țintit care includea totul, de la hala de procesare și un brand de comercializare, până la mașina pentru a transporta stupii în pastoral.
Convins fiind că, atunci când își dorește cu adevărat ceva, tot universul îi vine în ajutor și niciun obstacol nu îi poate sta în cale, și-a luat alături și alți oameni, pentru că – nu-i așa? – unde-s mulți, puterea crește.
Doar că vremurile actuale și perioada grea prin care trece agricultura i-au tăiat mult din avânt. Pierderile au început să apară la tot pasul, iar piedicile i-au frânt aripile, ale lui și ale albinelor. Atât de mult încât și-a căutat de lucru în alt domeniu, a început să vândă familiile de albine, mașina de transport, chiar și cei 235 de stupi.
„Cred că apicultura din România se duce de râpă. Oamenii se cam satură. ÎI provoci să cumpere stupi, să facă proiecte cu fondurile europene… Dacă vrei, ca stat, să îi ajuți pe apicultori, sprijină-i constant. Apoi să vorbim despre ajutorul de minimis, 23 de lei/stup? Ce poți face cu ei? Să nu uităm desfacerea, marketingul, iarăși, mari probleme, parcă totul este conceput ca să te facă să renunți”, a mai spus Ștefan Enciu.
Tot ce i-a mai rămas interlocutorului nostru sunt patosul cu care vorbește despe apicultură, brandul creat și câteva familii de albine care să îi aline amăraciunea din suflet, pe care nici gustul plăcut al mierii nu i-o poate îndulci.
Argeș – Elena PICU
este parte a
