Cu chiu, cu vai, după luni de așteptări, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat varianta finală a Planului Național Strategic (PNS). Multe dintre măsurile și formele de sprijin cuprinse în noul PNS sunt deja cunoscute de către fermieri, fiind doar variante actualizate ale celor din anii trecuți. Tocmai aceasta este și una dintre nemulțumirile fermierilor și consultanților care lucrează la elaborarea proiectelor pentru agricultură.
În emisiunea ”Agricultura la Raport”, consultantul Cristian Găină a analizat, în linii mari, PNS-ul, prezentând o serie de absurdități regăsite în cele peste 1100 de pagini publicate de MADR.
”Vă dau un model de discrepanță economică din PNS, în sensul că cei care au scris aceste lucruri nu cred că au trecut prin fermă nici măcar să facă poze. Instalarea tânărului fermier, care are 70.000 euro/proiect până la 100.000 SO, înseamnă o maximă capitalizare undeva la 700 euro/hectar. Dincolo, la fermele mici, care au până în 12.000 SO, suma este de 50.000 euro/proiect, adică 4.000 euro/hectar. Cei care se joacă cu aceste bugete, nu corelează sub nicio formă rentabilitatea și specificul unui fermier cu asemenea dimensiuni.
Inovația la fermele foarte mici este o absurditate, pentru că inovația înseamnă progres aferent unui ciclu de viață a unui capital care intră în regres economic, pentru că are nevoie de tehnologii noi. Păi ce inovație poți să ai la 5 hectare și ce regres de capital ai acolo, ca să ai nevoie de inovație? (…) Eu cred că cei care scriu aceste lucruri nu au experiența ca să înțeleagă mecanismele de piață. Vrei să faci economie verde la o fermă mică; păi un fermier mic nu are decât sapă, e mai verde decât oricine”, a precizat Cristian Găină pentru AGRO TV.
Specialistul susține că criteriile după care se vor face achizițiile de utilaje nu țin cont de specificitățile reale ale fermelor, astfel că ne vom trezi, ca și în trecut, cu proiecte făcute doar ca să adune cât mai multe puncte, dar care nu vor avea eficiența economică pe care ar trebui să o justifice o astfel de investiție.
”Degeaba avem 100 de milioane pentru achiziții de utilaje; putem să avem 2 miliarde, tot așa se aruncă banii pe niște achiziții prost lansate, care vor sta să ruginească în fața sau în spatele grădinii, ori așteaptă omul să iasă din monitorizare, ca să le vândă pe OLX, pentru că nimic din ce creionăm noi nu are sens la nivelul lui. Sunt aceleași modele de selecție și la 12.000 SO, și la 500.000 SO. Păi haideți să vedem dacă cei doi au același comportament economic, aceeași calitate de produs, aceeași putere de investiție”, a mai subliniat consultantul.
Mai mult, în loc să încurajeze în continuare investițiile care s-au dezvoltat sănătos cu ajutorul fondurilor europene în exercițiile financiare precedente, PNS-ul îi depunctează pe fermierii care au mai beneficiat de astfel de finanțări.
”Egalitatea accesului la fonduri tradusă în PNS înseamnă că cei care au mai luat fonduri sunt depunctați, iar cei care nu au luat fonduri sunt punctați. Acesta este un criteriu de calitate? Păi cei care au mai luat, probabil că au înțeles competiția și și-au asumat niște lucruri. Problema este că unii au luat cu nemiluita, iar din cauza asta, nu le dai șansa celor care au luat puțin și au fost rezonabili să se dezvolte pe etape. Asta înseamnă că în mintea ta de vizionar, odată ce ai luat fonduri, 30 de ani te țin sculele alea. Nu se poate să gândim așa! Asta nu este selecție! Dacă un beneficiar a avut 100 de hectare, și a ajuns la 400 de hectare, pentru că s-a dezvoltat cu ajutorul fondurilor, în loc să fie luat de model, este scos în afara competiției”, a mai explicat Cristian Găină.
În aceste condiții, specialistul susține că PNS-ul pare mai mult făcut pentru confortul autorităților, în timp ce fermierii vor trăi în aceeași degringoladă ca și până acum.
”Peste tot, în toate măsurile, apare abordarea legată de ”numărul de…”. Noi nu trebuie să finanțăm numere, ci modele de business. Numere finanțează pilonul I; acolo se discută la hectar, la număr de animale, etc. Capitalurile înseamnă ajustarea economică și dezvoltarea fermierului la nivel de business. (…) Am cerut repetitiv la Ministerul Agriculturii să mi se dea o statistică legată de ce înseamnă aportul la buget al celor finanțați și al celor nefinanțați, nu există această statistică. Nu știm care este plus valoarea pentru cine a primit acești bani. (…) Noi trebuie să finanțăm mecanisme funcționale, nu liste, dar exact asta facem prin PNS. (…) Este un PNS, din nou, pentru autoritate, pentru confortul ei și al expertului, iar fermierul este într-o degringoladă”, a conchis consultantul Cristian Găină.
