În România au dispărut 46.000 de hectare de pajiști

Circa 46.000 hectare de pajişti din România au dispărut, între 2007 şi 2019, a informat joi, Asociaţia Grupul Milvus, într-un comunicat de presă.

Pentru a proteja pajiştile naturale şi semi-naturale, Asociaţia „Grupul Milvus” implementează un proiect până în anul 2024, în parteneriat cu Societatea Carpatină Ardeleană – Satu Mare, informează AGERPRES

„Între 2007 şi 2019, au dispărut 46.000 hectare de pajişti din România – o suprafaţă mai mare decât cea a municipiilor Oradea, Satu Mare, Tîrgu Mureş şi Timişoara la un loc. Dacă până acum am acţionat răzleţ pentru a opri degradarea unor habitate de pajişti ameninţate de transformarea lor în terenuri arabile sau în locaţii pentru diverse proiecte de construcţii, din acest an ne putem concentra mai bine forţele pentru a le proteja. Acesta e contextul în care am lansat proiectul: «Îmbunătăţirea politicilor de agro-mediu prin cercetări participative şi incluziune civică», pe care noi, Asociaţia Grupul Milvus, îl derulăm în parteneriat cu Societatea Carpatină Ardeleană – Satu Mare şi care beneficiază de sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanţat de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021″, se arată în comunicatul organizației ecologiste.

Scopul proiectului este protejarea pajiştilor naturale şi semi-naturale ale României, care de multe ori adăpostesc valori naturale deosebite, dar care au un aport semnificativ şi în ameliorarea efectelor negative ale schimbărilor climatice.

Reprezentanții Asociației Grupul Milvus susţin că România este singura ţară din Uniunea Europeană care cuprinde cinci zone biogeografice – panonică, continentală, stepică, alpină şi pontică – şi care adăposteşte pajişti de o biodiversitate remarcabilă, datorată în mare parte şi practicilor tradiţionale, cum ar fi cositul şi păstoritul.

Potrivit activiștilor ecologiști, pajiştile sunt ecosisteme care, evoluând în timp, sunt capabile să susţină şi să adăpostească numere impresionante de vieţuitoare, de la plante şi bacterii la fungi şi animale, dar în acelaşi timp sunt printre cele mai periclitate de pe planeta noastră.

„Conservarea pajiştilor este importantă atât pentru biodiversitate, cât şi pentru comunităţile care le gestionează şi care depind de aceste ecosisteme pentru subzistenţă. Micii fermieri din România gestionează pajişti, dintre care unele prezintă valoare naturală deosebită. Statisticile, în schimb, arată că ei cu greu pot face faţă presiunilor economice şi au nevoie de sprijin pentru a păstra această categorie de utilizare şi pentru a le menţine într-o stare de conservare favorabilă. Agricultura extensivă, bazată pe ferme mici care practică tehnici tradiţionale, joacă un rol deosebit de important în conservarea biodiversităţii şi a peisajului cultural rural. Iar în contextul actual european (de tranziţie spre noua Politică Agricolă Comună), dar mai ales naţional – al elaborării Planului Naţional Strategic 2023-2027, acum are mai multă relevanţă decât oricând ca România să-i sprijine mai bine pe agricultorii şi fermierii care-şi gestionează suprafeţele agricole într-o manieră sustenabilă”, se mai precizează în comunicatul organizației ecologiste.