Lapovița și ninsoarea anunță începul iernii încă din luna noiembrie, se arată în caracterizarea climatică pe care Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) o face acestei luni.
Venirea iernii este însă ar putea avea loc sfârșitul lunii noiembrie, care va păstra, cel puțin în prima decadă caracteristicile sezonului de toamnă, urmând ca trecerea la noul sezon să se facă treptat.
Potrivit caracterizării realizate de Administraţia Naţională de Meteorologie, valorile termice marchează o scădere considerabilă faţă de luna octombrie, în timp ce precipitaţiile sunt în uşoară creştere.
„În nopţile senine, frigul este adesea pătrunzător, iar bruma şi îngheţul la sol sunt fenomene des întâlnite. Masele de aer umed şi cele reci continentale ce se deplasează dinspre Câmpia Rusă se întâlnesc adesea deasupra ţării noastre astfel că vremea se menţine închisă şi umedă zile de-a rândul. În aceste condiţii şi valorile termice marchează o scădere considerabilă faţă de luna octombrie”, precizează specialiştii ANM.
Temperatura medie multianuală a lunii noiembrie nu depăşeşte 8 grade Celsius decât în zona litoralului, după cum reiese din datele înregistrate în perioada 1961-2021, la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie. În zonele joase din Dobrogea şi Banat, dar şi în Lunca Dunării, mediile de temperatură se situează între 6 şi 8 grade Celsius, în timp ce în zonele de câmpie şi de deal din Muntenia, Oltenia, Moldova, Banat, Crişana şi Maramureş sunt caracteristice valori medii între 4 şi 6 grade. În Transilvania, nordul Moldovei, în Subcarpaţii Moldovei şi de Curbură, temperatura medie variază între 2 şi 4 grade.
În zona montană joasă şi în depresiunile intramontane sunt caracteristice temperaturi medii cuprinse între -2 şi 2 grade Celsius, iar în zona montană înaltă (peste 1.500 metri) aceste valori coboară sub -2 grade şi uneori sub -4 grade Celsius.
„Destul de rar, aerul cald venit dinspre bazinul Mediteranei pătrunde până la latitudinea ţării noastre, situaţie în care se pot înregistra temperaturi mari, neobişnuite pentru această lună, ce pot ajunge până în jurul valorii de 30 de grade Celsius. Astfel de temperaturi extreme, maxime absolute pentru un număr mare de staţii meteorologice, s-au înregistrat, de exemplu, în anii: 1926, 1990, 1994, 2004 sau 2010”, susţin specialiștii ANM.
Conform acestora, luni noiembrie foarte calde au fost înregistrate în anii 1963, 2000, 2010, 2013 şi 2019.
Temperatura maximă absolută a lunii noiembrie în România este 30,5 grade Celsius şi a fost înregistrată la Călăraşi, în data de 1 noiembrie 1926.
La Bucureşti, valoarea maximă absolută este de 29,4 grade Celsius, înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret, tot în data de 1 noiembrie. La staţiile meteorologice Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti-Băneasa, valoarea maximă absolută înregistrată în luna noiembrie este 25,6 grade Celsius, respectiv 25,1 grade Celsius, ambele înregistrate în data de 10 noiembrie 2010.
În privința temperaturi minime, neobişnuite pentru luna noiembrie, acestea s-au înregistrat în anii 1975, 1989, 1993, când valorile au scăzut sub -10 grade Celsius. Potrivit ANM,
ani cu luni noiembrie foarte reci au mai fost: 1973, 1983, 1988 şi 1995.
În România, temperatura minimă absolută a lunii noiembrie este -30,8 grade Celsius, înregistrată la Vf. Omu, în data de 30 noiembrie 1957.
La Bucureşti, minima absolută este de -19,4 grade Celsius, înregistrată în 26 noiembrie 1993, la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa. La Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti-Filaret, minima absolută de temperatură este -18 grade (28 noiembrie 1975) şi respectiv -17,8 grade Celsius (21 noiembrie 1904).
Specialiștii ANM spun că regimul precipitaţiilor din noiembrie înregistrează o uşoară creştere faţă de luna precedentă.
Din datele înregistrate în perioada 1961-2020 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se observă o creştere a cantităţii lunare de precipitaţii, medie multianuală (1961-2020), în sudul şi sud-vestul ţării precum şi în vestul şi nord-vestul acesteia ca urmare a advecţiei maselor de aer umed ce vin dinspre Marea Mediterană. În aceste zone, cantitatea medie lunară, medie multianuală, este cuprinsă între 50 şi 75 mm.
În zona montană înaltă (peste 1.500 metri) se înregistrează cantităţi peste 75 mm, în timp ce Dobrogei, Munteniei, Moldovei şi majorităţii zonelor din Transilvania le sunt caracteristice valori lunare, medii multianuale, cuprinse între 30 şi 50 mm. Cantităţi lunare, medii multianuale, mai mici de 30 mm se înregistrează în Delta Dunării, pe areale din vestul şi estul Transilvaniei, dar şi pe areale din jumătatea de nord a Moldovei.
Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii din noiembrie, la staţiile meteorologice din România, este de 357,9 mm, înregistrată la Dr. Tr. Severin, în anul 1937.
La Bucureşti, maxima absolută de precipitaţii din această lună este 224,5 mm şi a fost înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Afumaţi, în anul 1966. În același an, și staţiile meteorologice Bucureşti-Băneasa şi Bucureşti-Filaret au înregistrat cantitatea maximă absolută de precipitaţii din noiembrie, adică 215 mm, respectiv 206,6 mm.
Cele mai multe maxime absolute privind cantitatea lunară de precipitaţii, la staţiile meteorologice din România, au fost înregistrate în anii 2004 şi 1966, dar ani cu luni noiembrie foarte ploioase au mai fost fost și 1985, 2007 şi 2015.
Totodată, au existat şi ani în care luna noiembrie a fost foarte secetoasă, iar printre aceştia se regăsesc: 1963, 1986, 1994, 2011 şi 2020.
Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este 146,8 mm, la Dr. Tr. Severin, în data de 6 noiembrie 1937. La Bucureşti, cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore este 78,4 mm, înregistrată în 4 noiembrie 1962, la Bucureşti-Filaret. La staţiile meteorologice Bucureşti-Băneasa şi Bucureşti-Afumaţi, maxima absolută căzută în 24 de ore din noiembrie este 52,9 mm (20 noiembrie 1976), respectiv 51,1 mm
