30 iulie 2021 - 19:31

Importanța apartenenței producătorilor de lână la organizațiile care le reprezintă interesele

Schimbul de experiență prin apartenența producătorilor români la organizații care le reprezintă interesele, pot sprijini valorificarea reală a lânii din România. Aceasta este declarația eurodeputatului PPE, Daniel Buda, după participarea sa la una dintre ședințele Organizației Internaționale de textile din lână, eveniment care se desfășoară în perioada 17-21 mai 2021.

„Din păcate, astăzi, în România, nu se reușește să se dea o valoare adăugată acestui produs principal, care până mai ieri, reprezenta o sursă importantă de venit pentru proprietarii de oi. Lâna românească trebuie să își găsească locul și rostul în economia mondială a lumii mai ales că, potrivit evaluărilor oficiale, în România se poate colecta o cantitate de aproximativ de 36.000 de tone de lână de la un efectiv de circa 10 milioane capete ovine.

Schimbul de experiențe și apartenența fermierilor români la organizații ce reprezintă interesele producătorilor de lână pot sprijini valorificarea reală a lânii din România!”, a scris pe pagina sa oficială de Facebook, europarlamentarul român, Daniel Buda, marți, 18 mai 2021.

Statisticile vehiculate de Buda spun că aproximativ 1.155 milioane de kilograme (2018) de lână brută curată sunt produse de peste 1.177 miliarde de oi (2018) din întreaga lume. Numărul de ovine în 2018 a fost cel mai mare din 1992.

„În timp ce în ultimii 40 de ani s-au dezvoltat numeroase studii de cercetare, industria lânii se angajează să investească continuu în cercetări științifice actualizate pentru a dezvolta acest sector. Printre cele mai importante beneficii ale textilelor din lână, se numără: creșterea calității somnului, protejarea sănătății pielii, creșterea calități aerului.

(…) Această organizație (n.r. – Organizația Internaționale de textile din lână) promovează un viitor durabil pentru lână prin punerea la dispoziție a rezultatelor cercetării științifice, a cunoștințelor aferente educației textile, dar și facilitând schimbul de informații între fermieri, reprezentând interesele comerțului mondial cu lână. Organizația are 33 de membri cu sediul în 23 de țări din întreaga lume, ce își desfășoară activitatea în acest sector”, a conchis Daniel Buda.

Promisiuni, promisiuni

La finele lunii februarie a anului în curs, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian-Nechita Oros, spunea că pregătește un proiect pentru înființarea a trei centre unde să se colecteze și să se proceseze primar lâna.

Anunțul era făcut de Oros în emisiunea „Agricultura la Raport”, atunci când a vorbit despre investițiile care trebuiau să fie realizate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„Am dorit să atragem cât mai mulți bani. Eu am cerut 6,5 miliarde prin PNRR. Acum ne găsim în depunerea proiectelor și concurs de proiecte. Între timp, sigur că noi am mai depus și alte tipuri de proiecte, să vedem ce ne aprobă Comisia. Am cerut pentru irigații 3,5 miliarde, pentru desecare și drenaj 2 miliarde, pentru combaterea eroziunii solului un miliard, pentru sistemul anti-grindină 110 milioane; pentru centrele de colectare și depozitare 400 de milioane”, preciza Adrian Oros.

Oficialul guvernamental a mai precizat la acea dată și despre necesitatea înființării unor centre de colectare a lânii, deoarece această verigă lipsește în acest moment, iar crescătorii de ovine nu pot să-și valorifice lâna.

„Am prins de asemenea trei centre de colectare a lânii, pentru că aici este iarăși o problemă cu lâna. Oi avem destul de multe, lână ar fi, dar lipsește această verigă de colectare și prelucrare primară și spălare.

Apoi sunt foarte mulți utilizatori interesați de această lână și în industria textilă, și în industria farmaceutică; am văzut foarte mulți oameni că încep să folosească această lână în construcții ca și izolatori și astfel mergem și pe componenta de Green Deal, pentru că este mult mai prietenoasă cu mediul. Din lâna de cea mai slabă calitate, am văzut că sunt și care fac îngrășăminte, pentru că este biodegradabilă”, menționase șeful MADR la sfârșitul lunii februarie a.c.