Dezechilibrul creat pe piață de importurile de cereale din Ucraina nu și-a găsit din partea Comisiei Europene o rezolvare care să-i satisfacă pe fermierii din țările vecine, cei mai afectați de afluxul masiv de produse agricole ucrainene.
Modul în care guvernanții se raportează răspunsul total neadecvat al executivului comunitar diferă, însă, de la țară la țară. Dacă ministrul polonez al agriculturii, Henryk Kowalczyk, a ales să demisioneze, în semn de protest față de deciziile Comisiei, șeful MADR, Petre Daea, a găsit de cuviință să laude „munca susținută, bine organizată” pe care instituția pe care o păstorește o duce în folosul fermierilor. Chestie de atitudine!
În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din data de 05 aprilie 2023 a fost publicat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/739 al Comisiei din 4 aprilie 2023 de prevedere a unei măsuri de sprijin de urgență pentru sectorul cerealelor și cel al semințelor oleaginoase din Bulgaria, Polonia și România.
După cum se știe, prin acest Regulament se pun la dispoziția celor trei state membre ajutoare din partea Uniunii în valoare totală de 56,3 milioane de euro pentru a compensa pagubele provocate de importurile de cereale din Ucraina, sumă considerată de fermieri total nesatisfăcătoare. Din această sumă, România a primit un cuantum total de 10,05 milioane de euro, care va fi suplimentat, din bugetul național, cu alte 10,05 milioane de euro.
Mai mult, Comisia Europeană a hotărât să prelungească scutirea de taxe pentru importurile de cereale din Ucraina până în iunie 2024, deși șefii de guvern din cinci ţări UE (Bulgaria, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria) i-au scris, vineri, preşedintei Ursula von der Leyen, pentru a propune măsuri pentru limitarea distorsiunilor pe piaţă provocate de importurile ucrainene, printre care reintroducerea de taxe vamale.
În acest context, Ministrul polonez al agriculturii, Henryk Kowalczyk, a demisionat miercuri pe fondul creşterii furiei fermierilor din ţara sa, care cereau introducerea de tarife pentru importurile de cereale din Ucraina, transmite Reuters, citat de AGERPRES.
„Întrucât este clar că această solicitare nu va fi satisfăcută de Comisia Europeană în acest moment, am decis să demisionez din funcţia de ministru al agriculturii”, a declarat Kowalczk.
În schimb, ministrul Daea, printr-un comunicat remis presei miercuri, de MADR, a ales să prezinte eșecul demersurilor către Comisia Europeană drept o victorie, doar-doar o mai dezamorsa un pic furia fermierilor români care se pregătesc să iasă la proteste în toată țara pe 7 aprilie.
Astfel, fermierii români sunt îmbiați cu 20,1 milioane de euro, sumă rezultată prin dublarea de la bugetul de stat a ajutorului venit din partea Comisiei și care va fi acordată producătorilor agricoli din sectorul cerealelor, pentru cheltuieli angajate cu depozitarea în spații de depozitare proprii sau la terți a producției proprii de grâu din recolta anului 2022.
„Iată ce înseamnă activitatea desfășurată în MADR, printr-o muncă susținută, bine organizată, putând proba cu fapte că la ora 10:26 a fost postat în JOUE Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/739 al Comisiei din 4 aprilie 2023 de prevedere a unei măsuri de sprijin de urgență pentru sectorul cerealelor și cel al semințelor oleaginoase din Bulgaria, Polonia și România. La ora 14:19 actul normativ de punere în aplicare a fost încărcat pe site-ul MADR în vederea respectării principiului transparenței decizionale. Tot timpul am fost alături de fermieri și rămânem lângă ei! Cele 20 de milioane de euro vor fi repartizate doar fermierilor care au cultivat grâu și dețin stocuri, este exclusă susținerea acelora care se ocupă de comercializarea cerealelor”, spune ministrul Petre Daea în comunicatul MADR.
Cine beneficiază de sprijinul de 20,1 milioane de euro
Potrivit reprezentaților Ministerului Agriculturii, beneficiarii sprijinului legat de importurile cereale din Ucraina:
a) producători agricoli persoane fizice;
b) producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale constituite potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 182/2016, cu modificările și completările ulterioare;
c) producători agricoli persoane juridice, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de organizare, societățile agricole organizate în conformitate cu Legea nr.36/1991 privind societățile agricole si alte forme de asociere in agricultura, cu modificările și completările ulterioare, societățile comerciale organizate în conformitate cu Legea nr.31/1990 privind societățile comerciale, republicată, grupurile și organizațiile de producători recunoscute potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 37/2005privind recunoașterea şi funcționarea grupurilor şi organizațiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole şi silvice, precum şi pentru stabilirea unor măsuri de aplicare a acesteia, cu modificările și completările ulterioare, cooperativele agricole organizate în conformitate cu Legea nr.566/2004 a cooperației agricole, cu modificările și completările ulterioare.
În termen de 15 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României Partea I a actului normativ, producătorii agricoli pot depune solicitarea la centrele locale/județene APIA, respectiv al municipiului București, unde au depus cererea unică de plată 2022.
„APIA stabilește valoarea unitară a grantului prin raportarea sumei totale alocate schemei la cantitatea depozitată și comunicată fiecărui centru județean. Suma care se acordă fiecărui producător agricol beneficiar este obținută din înmulțirea grantului unitar stabilit de APIA cu cantitatea de grâu din recolta proprie a anului 2022 depozitată de către acesta la 1 februarie 2023”, se mai arată în comunicatul MADR.
