Are 70 de ani și de 60 împletește la coșuri de nuiele. Viorica Aslău, din Cârțișoara, județul Sibiu, a învățat acest meșteșug de la mama și bunica sa, încă din copilărie, iar de atunci nu s-a mai lăsat de această îndeletnicire.
„Pentru împletit, cele mai bune sunt nuielele de răchită, dar să nu fie prea uscate. Dar și dacă se usucă nu e problemă, trebuie doar stropite cu apă, altfel nu putem să le îndoim ca să împletim cu ele”, dezvăluie Viorica Aslău din secretele meșteșugului.
„Mai avem nevoie și de alun tânăr pe care îl despicăm și tot așa îl lucrăm, dar nu trebuie să fie prea uscat că se rupe. După ce se face scheletul, începem să împletim cu nuiele de răchită, una câte una, până îl încheiem, apoi nu mai are treabă, îl avem ani de zile”, mai spune Viorica Aslău.
După ce coșul a fost terminat, stă câtva timp la uscat și apoi devine foarte util în orice gospodărie. Mai mari sau mai mici, coșurile din nuiele sunt folosite la culesul fructelor și al legumelor, la adunat fasolea și porumbul din câmp sau la depozitat nuci.
În timpurile actuale sunt mai căutate coșurile mici, mai mult ca obiecte de artizanat sau pentru a fi oferite cadou, așa că această meserie nu prea aduce satisfacții financiare, motiv pentru care tinde să se piardă.
„Nu vând cât să zic că aș putea trăi doar din banii ăștia, pentru că nu se mai caută ca altădată și cred că din cauza asta nici tineretul nu mai vrea să învețe să facă coșuri. Dacă nu se vând, pentru ce să piardă timpul? Și le e și rușine să facă munca asta”, mai spune Viorica Aslău.
