În ultima variantă a noii Politici Agricole Comune (PAC) adoptate săptămâna aceasta de Parlamentul European a fost adăugate trei noi eco-scheme, precum și câteva îmbunătățiri la cele cinci existente.
Confirmarea acestor adăugări în următoarea PAC a fost salutată de fermierii europeni, care consideră că eco-schemele, așa cum sunt prevăzute acum, sunt mai ușor de implementat, scrie agriland.ie.
„Astăzi suntem ușurați să vedem câteva opțiuni suplimentare, precum și îmbunătățiri ale celor cinci opțiuni inițiale propuse. Aceasta înseamnă că mulți fermieri vor găsi plata integrală în cadrul schemei ecologice mult mai realizabilă acum. Era în mod clar greșit că mulți fermieri ar fi pierdut, așa cum era probabil în cadrul propunerii inițiale”, spune Tim Farrell, președintele Asociației Irlandeze a Crescătorilor de Bovine și Ovine (ICSA).
În opinia sa, îmbunătățirile cheie venite în favoarea fermierilor constau în introducerea a trei măsuri suplimentare, și anume:
– prelevarea de probe de sol (în vederea stabilirii acidității) și permiterea tratamentului adecvat (cu var);
– diversificarea sporită a culturilor cu culturi de pauză;
– semănatul a 6% din suprafață cu iarbă pentru pășunat.
De asemenea, modificări la fel de importante au fost aduse și celorlate opțiuni de eco-scheme. Astfel, un fermier care realizează 10% în loc de 7% suprafață neproductivă va fi considerat că a îndeplinit două măsuri. În acest caz, un astfel de fermier se va califica în mod automat pentru plata integrală a schemei ecologice timp de cinci ani, fără a fi luată nicio altă măsură.
O altă modificare prevede, spre exemplu, că un fermier care plantează șase copaci/hectar în loc de trei copaci/hectar va fi considerat că a îndeplinit, de asemenea, condițiile pentru plata integrală a schemei ecologice (dar numai pentru un an), deoarece aceasta va fi clasificată ca două măsuri și nu una.
„Încă așteptăm acordul Comisiei UE pentru a permite unui fermier să facă toată plantarea în primul an. În acest scenariu, fermierul ar planta 15 copaci/hectar pentru a acoperi perioada de cinci ani. Acest lucru ar fi mult mai eficient în ceea ce privește forța de muncă”, mai spune Tim Farrell.
O altă modificare la eco-schemele inițiale prevede că plantarea gardului viu ar fi o alternativă la plantarea copacilor și, în acest caz, ținta este de 1 m de gard viu la hectar. Daca plantezi 2m/hectar, contează ca fiind două măsuri îndeplinite. De exemplu, un fermier care are 30 de hectare ar trebui să planteze 30 de metri de gard viu pentru a îndeplini o măsură sau 60 de metri pentru a îndeplini două măsuri (pentru un an de schemă).
Farrell a spus că există discuții în desfășurare pentru a trata problema modului în care plantațiile forestiere se vor încadra în schemele ecologice, precum și discuții în jurul terenurilor naturale și a terenurilor care au avut zone de tufăriș cu linii roșii.
„ICSA a fost foarte hotărât că fermierii cu parcele de teren cu bucăți marcate în roșu și considerate neeligibile trebuie să fie tratați corect. DAFM (Departamentul pentru Agricultură, Alimente și Cercetări Marine din Irlanda) lucrează cu Comisia UE pentru a se asigura că, începând cu 2023, toate parcelele cu până la 30% tufiș sau copaci sunt considerate eligibile pentru plata integrală BISS, plata eco-schemei și că orice teren marcat cu roșu poate contribui la zona neproductivă a schemei ecologice (cunoscută și ca «spațiu pentru natură»). De prea mulți ani, fermierii cu acest tip de teren mai puțin productiv sau marginal au fost păziți și este timpul să remediem acest lucru”, a mai precizat Farrell.