România a primit un aviz motivat de la CE- a doua etapă a procedurii de infringement- deoarece nu a actualizat hărțile zonelor cu risc de inundații, nota profit.ro, joi, 29 octombrie.
Vineri, însă, Ministerul Mediului a transmis printr-un comunicat ca Hărţile de Hazard şi Risc la Inundaţii (HHRI) reactualizate au fost transmise către Comisia Europeană şi se aşteaptă ultima validare pentru pachetul de date descriptive. România îndeplineşte, astfel, solicitările cuprinse în procedura de infringement declanşată de CE, arată reprezentanţii ministerului.
Hărţile de Hazard şi Risc la Inundaţii sunt reactualizate de RO-FLOODS dar şi Planurile de Management al Riscului la Inundaţii pentru perioada 2022-2027 de la nivelul tuturor celor 11 Administraţii Bazinale de Apă. Versiunile preliminare ale Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii vor fi prezentate în săptămânile următoare în consultare publică în vederea raportării la Uniunea Europeană până la sfârşitul lunii martie 2023.
Materialele au parcurs etapele de consultare a publicului iar pe parcursul acestei săptămâni toate cele 11 Administraţii Bazinale de Apă (A.B.A) din ţară au realizat şedinţe extraordinare ale Comitetelor de Bazin în cadrul cărora au fost avizate Hărţile de Hazard şi Risc la Inundaţii (HHRI) reactualizate.
În cadrul elaborării HHRI reactualizate au fost delimitate zonele de inundabilitate pentru trei probabilităţi de depăşire a debitelor maxime, inclusiv luând în considerare efectul schimbărilor climatice şi riscul potenţial asociat acestora. Hărţile sunt un instrument esenţial care oferă suport în luarea deciziilor privind managementul riscului la inundaţii, se mai precizează în comunicat.
„În cadrul Comitetelor de Bazin s-a prezentat întregul proces de realizare, dar şi modalitatea de accesare şi de consultare a hărţilor reactualizate, astfel încât autorităţile publice şi cetăţenii interesaţi să le poată vizualiza şi utiliza într-un mod cât mai eficient. După avizarea şi primirea confirmării raportării Hărţilor de Hazard şi Risc la Inundaţii (HHRI) reactualizate, din partea platformei EIONET a Comisiei Europene, acestea vor fi puse la dispoziţia publicului larg în platforma de vizualizare a MMAP/ANAR (www.inundaţii.ro). După finalizare, Planurile de Management al Riscului la Inundaţii, împreună cu Planurile de Management al Bazinelor Hidrografice, realizate conform Directivei Inundaţii, respectiv Directivei Cadru Apă, vor oferi o viziune integrativă a managementului resurselor de apă. Aceasta va fi transpusă şi la nivelul districtului hidrografic al bazinului Dunării, în cadrul Planului de Management al Districtului Hidrografic al Dunării”, se mai menţionează în documentul transmis de Ministerul Mediului.
România îndeplineşte integral solicitările Comisiei Europene cuprinse în avizul motivat anunţat joi, 29 septembrie 2022
„România este în faza finală a procesului de raportare a obligaţiilor în calitate de Stat Membru, în conformitate cu Directiva Inundaţii, şi a transmis, în ultima săptămână, către Platforma EIONET a Comisiei Europeane, toate datele şi informaţiile necesare raportării Hărţilor de Hazard şi Risc la Inundaţii (HHRI) reactualizate în cadrul Ciclului II, elaborate în proiectul RO-FLOODS. Precizăm că acest proces de raportare constă în transmiterea de către ţara noastră a 3 tipuri de pachete/documente. În acest moment, România a primit confirmarea pentru finalizarea raportării aferente pachetelor de documente suport şi de date spaţiale, urmând ca, în perioada imediat următoare, să primească confirmarea verificării de calitate pentru datele descriptive transmise deja şi care să constate încheierea procesului de raportare”, se arată într-un comunicat al Ministerului Mediului.
Reamintim că România a primit, săptămâna trecuta un aviz motivat de la CE, a doua etapă a procedurii de infringement, deoarece nu a actualizat hărțile zonelor cu risc de inundații. Statele membre au fost obligate să raporteze cu privire la actualizările pe care le-au făcut primelor hărți de hazard și risc la inundații până la 22 martie 2020.
Hărțile de hazard la inundații ar trebui să acopere zonele geografice care ar putea fi inundate, în timp ce hărțile de risc la inundații arată potențialele consecințe negative asociate cu aceste scenarii de inundații
Procedura de infringement presupune atenționarea unui stat membru UE de către Comisia Europeană pentru încălcarea unei obligații și, ulterior, dacă părțile nu se înțeleg, acționarea statului respectiv în judecată la Curtea Europeană de Justiție, care poate decide amendarea țării în cauză, de obicei cu sume substanțiale.
Comisia solicită României, Bulgariei, Ciprului, Greciei, Lituaniei și Slovaciei să își actualizeze hărțile de hazard la inundații și hărțile de risc la inundații, așa cum prevede Directiva privind inundațiile (Directiva 2007/60/CE).
Aceste hărți stau la baza elaborării planurilor de gestionare a riscului de inundații. Comisia argumentează că inundațiile din acest an din Bulgaria, precum și inundațiile catastrofale din Germania și Belgia din iulie 2021 demonstrează importanța din ce în ce mai mare a evaluării riscurilor de inundații în lumina impactului schimbărilor climatice. Inundațiile pot, de asemenea, să elibereze poluanții depozitați în sol și să îi răspândească și mai mult. Statele membre au fost obligate să raporteze cu privire la actualizările pe care le-au făcut primelor hărți de hazard și risc la inundații până la 22 martie 2020.
Obiectivul este acela de a menține hărțile adecvate scopului și de a reduce consecințele negative ale inundațiilor pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural și activitatea economică.
În februarie 2022, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere Bulgariei, Ciprului, Greciei, Lituaniei, României și Slovaciei, deoarece nu a primit nicio informație privind acest proces. De atunci, cele șase state membre încă nu au adoptat și/sau nu au raportat Comisiei hărțile actualizate. Prin urmare, Comisia a decis să emită avize motivate către cele șase state membre, care au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a lua măsurile necesare. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită cazurile în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.
