Afirmațiile celor care activează în agricultură, potrivit cărora legislația existentă în sectorul agricol se aplică incorect, dar și faptul că Guvernul nici nu vrea să audă de măsurile de redresare care ar trebui luate, confirmă dezastrul care se perpetuează în sectorul agricol autohton.
Un nou mesaj critic la adresa Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Nechita-Adrian Oros, a fost transmis de această dată de Aurel Tănase, preşedintele Organizaţiei Interprofesionale pentru Produse Agroalimentare (OIPA).
„Guvernul nu ţine cont de noi, nu ne consultă şi nu ne încurajează, ba chiar invers. Am fost în repetate rânduri la Ministerul Agriculturii, dar şi ce mergea bine, actualul ministru face să meargă mai prost. Programul «Tomata», care punea în piaţă 60.000 de tone de roşii anual, a fost schimbat. Era bun, pentru că este o problemă de asigurare a consumului în extrasezon şi prin el se asigura 30-40% din total“, a mărturisit Aurel Tănase în cadrul emisiunii ZF Agropower.
În opinia sa este nevoie de un program riguros de organizare a pieţei, unul menit să garanteze constanţă şi să asigure livrări către lanţurile de magazine, care cer disciplină pentru crearea unor parteneriate.
El afirmă că producătorii se ambiţionează totuși să producă mai mult şi să pună marfa în piaţă, cererea este mare cerere şi speră ca în următoarea perioadă să fie reglementată şi legislaţia.
„Am mers la minister cu o propunere iniţiativă legislativă să acoperim consumul de pastă de tomate, care în România înseamnă 45.000 de tone anual, iar din acesta nu se asigură decât 100 de tone din producţia românească. Am spus că în loc să avem 6.000 de hectare cultivate cu roşii, cultură total mecanizată, mai bine să facem procesare, după o creştere cu 1.000 de hectare a suprafeţei an de an, până să putem satisface consumul“, a completat șeful OIPA Legume-Fructe.
Locul III la suprafața cultivată cu cireși
Aurel Tănase a mai declarat în cadrul intervenției sale că țara noastră se situează pe locul trei la suprafaţa cultivată cu cireşi, produs care poate fi distribuit în afara ţării.
„Olanda ne-a cerut, suntem în discuţii cu ei şi vor să iniţiem o întâlnire urgentă. Noi venim ca o mănuşă, ca o continuare a livrărilor către nordul Europei, după Spania, pentru că noi putem asigura continuitatea după luna iulie, până la finalul anului“, a continuat Tănase.
El a mărturisit ca în demersurile sectorului de a eficientiza exportul de fructe și legume, deja au fost expediate mostre de produs către Dubai.
„Avem opt proiecte în derulare pentru exportul de fructe şi legume. Am trimis săptămâna trecută mostre cu avionul în Dubai, le plac şi le vor. Am trimis şi în Arabia Saudită şi în toată Europa, dar acum scopul este să reuşim să concentrăm oferta şi să o punem în piaţă. Totul ţine de organizare şi disciplină. Valoarea proiectelor din fonduri europene este de 6 milioane de euro“, a explicat Tănase.
Acesta spune că la căpşune, de exemplu, România aproape îşi acoperă consumul în ultimii ani, dar „moneda forte sunt cireşele, apoi urmează caisele, prunele şi merele“.
Tănase adaugă că interesul pentru pomicultură este mare, mai ales că s-au înfiinţat livezi intensive pe o suprafaţă de circa 15.000 de hectare cu bani din fonduri europene în ultimii ani şi cererea este în continuare în creştere.
El susţine că dacă există voinţă şi disciplină, atât din partea producătorilor, cât şi a autorităţilor, România are capacitatea să-şi acopere necesarul de consum din producţia autohtonă, dar şi să exporte.
În 2020, România a avut o producţie de 23.000 de tone de căpşuni, în uşoară creştere faţă de anul precedent, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).
Numărul cireşilor şi vişinilor din livezi şi grădinile populaţiei a fost de 5,38 de milioane în 2020, iar producţia a fost de 74.400 de tone, arată datele INS.
Exportul României de caise, piersici, cireşe şi vişine a fost în valoare de 1,6 milioane de euro în 2020, în timp ce importul acestor fructe a fost de 57 de milioane de euro, conform sursei citate anterior.
este parte a
