Greșeala pe care mulți fermieri o fac la fertilizarea solului – Ing. Ion Cioroianu avertizează

În goana după un start bun al culturilor, mulți fermieri aleg să aplice îngrășăminte pe bază de azot mult prea devreme, în condiții meteorologice improprii. Specialiștii avertizează însă că această practică de fertilizare nu doar că nu ajută plantele, dar produce pierderi financiare semnificative și contribuie la poluarea mediului înconjurător.

Ing. Ion Cioroianu, prim-vicepreședinte al Asociației Fermierilor din România, atrage atenția că fertilizarea cu azot la temperaturi scăzute este lipsită de logică agronomică. Atunci când temperaturile scad sub 5 grade Celsius, plantele nu vegetează, intră într-o stare de repaus, iar elementele nutritive aplicate nu pot fi absorbite.

”Eu zic că cei care se grăbesc să fertilizeze cu azot la această dată, e foarte devreme. Plantele sunt mici. Plantele, sub 5 grade Celsius, nu vegetează, dorm. Ei dau la niște ființe care dorm, nu înțeleg de ce. Au dat în toamnă o doză de complexe, 40-50 de kg de substanță activă de azot la hectar; ajunge, planta are! Ei nu se gândesc că aceste îngrășăminte costă, sunt scumpe. Apoi, azotul este elementul care se spală foarte repede. Dacă temperatura este sub 5 grade, planta nu-l ia. Se duce în jos cu apa în stratul freatic. Este pagubă, planta nu-l ia și mai poluează și apa subterană, în condițiile în care ajunge acolo. Nu înțeleg de ce se grăbesc, nu înțeleg”, a precizat Ion Cioroianu, la AGRO TV, în emisiunea ”Agricultura la Raport”.

Un semnal de alarmă similar vine și din teren. Marius Someșan, fermier din județul Teleorman, explică faptul că aplicarea ureei în această perioadă este extrem de riscantă, mai ales în contextul solurilor saturate cu apă și al fluctuațiilor mari de temperatură. Nopțile cu temperaturi negative încetinesc puternic procesul de nitrificare, iar azotul rămâne neutilizat de plante.

”În momentul de față, cu fluctuații și nopți cu minus, procesul de nitrificare este foarte lent și ureea se spală, în mare parte. Având și un strat destul de mare de apă în sol, se spală și în sol și se spală și la suprafață. Având în vedere că solul este foarte saturat de apă în momentul de față, când se topește zăpada, o ia cu tot cu ureea către zonele cele mai joase și implicit ajunge în pânza freatică”, a explicat Marius Someșan.

Specialiștii recomandă ca fertilizarea cu azot să fie făcută doar atunci când condițiile permit reluarea reală a vegetației. Primele ferestre sigure apar, de regulă, la începutul lunii martie, când temperaturile se stabilizează pe valori pozitive, iar plantele pot utiliza eficient nutrienții. Aplicarea în acel moment asigură un start rapid în vegetație, eficiență economică și un impact mult redus asupra mediului.

”Ar trebui să nu dea absolut deloc, vă spun sincer și dau semnătură pentru chestia asta. Iar în primăvară, imediat cum permite timpul și terenul, atunci să fertilizeze, atunci să pornească imediat în vegetație”, a subliniat ing. Ion Cioroianu.