Furaje si nutreturi recomandate pentru a fi administrate vitelor in anotimpul rece

Nutriţia animalelor, mai ales în sezonul rece, este un factor cu influenţe asupra stării de sănătate a acestora, a nivelului de producţie, dar şi reproducţie şi, nu în ultimul rând, pune bazele unei reale eficiențe economice, astfel încât pentru atingerea indicatorilor optimi este indicat să fie luată în calcul.

Obiectivul: Menținerea producției la nivelul verii

În ceea ce priveşte alimentaţia vacilor în timpul sezonului rece, obiectivul principal trebuie să fie menţinerea unui nivel de producţie similar cu cel din timpul verii. Însă pentru realizarea acestui obiectiv trebuie acordată o atenţie deosebită adaptării animalelor la schimbările de hrană presupuse de venirea iernii, de trecerea de la regimul de păşunat la cel de stabulație. Perioada de stabulație (procedeu de întreţinere şi hrănire a animalelor prin menţinerea lor în grajd pe perioada de iarnă), durează de la 15 octombrie până la 15 aprilie, cu oscilaţii de două săptămâni în plus ori în minus, în funcţie de zonă.

Este indicat ca această perioadă de adaptare să fie realizată lent, prin prelungirea hrănirii, într-o prima etapă, cu furaje verzi şi adăugarea treptată a alimentelor specifice perioadei de stabulație, rădăcinoase, fânuri sau furaje murate. Până la sfârşitul lunii noiembrie, cantităţile de sfeclă şi furaje murate din alimentaţia vacilor trebuie să fie preponderente, astfel că, la debutul primei luni de iarnă, să se poată trece la regimul alimentar specific acestui anotimp. În timpul iernii, baza alimentaţiei vacilor sunt rădăcinoasele, fânurile şi nutreţurile însilozate, care asigură 80- 85% din hrană, completarea fiind reprezentată de concentrate şi fibroase de calitate.

Se consideră că o cantitate care să satisfacă necesarul de nutrienţi constă în 3 kilograme de fân de leguminoase sau fân obişnuit, care poate fi, la nevoie, înlocuit cu grâu şi coceni, paie de orz sau ovăz. În sezonul rece, este bine ca vacile să fie hrănite cu nutreţuri de volum conservat (fibroase, suculente) şi supliment de concentrate, în funcţie de producţia de lapte. Se recomandă ca raţia de hrană să cuprindă 40-50% nutreţuri suculente, 30-35% fân şi nutreţuri grosiere, 20-40% concentrate.

Caracteristicile unei diete perfecte!

Dieta vacilor cu o producţie bună de lapte trebuie adaptată pentru a fi susţinute toate necesităţile de nutrienţi. Acestea vor primi în raţia zilnică concentrate sub formă de siloz de ştiuleţi de porumb cu 10-15% celuloză, dar şi suplimente proteino-vitamino-minerale. Cu o raţie alcătuită din fibroase şi suculente, necesarul zilnic de întreţinere şi producţie va fi satisfăcut, asigurându-se astfel o producţie de 5 până la 10 litri de lapte pe zi.

În cazul în care se doreşte un supliment de producţie, poate fi introdus în hrana vacilor ştiuleţi de porumb cu pănuşi, la care se adaugă un amestec proteino-vitamino-mineral. Acest supliment va fi însă inclus doar în raţia zilnică a acelor vaci cu performanţe de producţie. Raţia stabilită trebuie împărţită în trei tainuri zilnice, care se dau la ore fixe pentru creearea unui reflex. Concentratele trebuie să constituie raţia unei singure porţii de hrană, cea de dimineaţă sau cea de prânz, însă va fi împărţită în două sau chiar trei porţii, pe măsură ce cantitatea creşte de la 2 la 6 kilograme.

Pentru vacile care au o producţie scăzută de lapte, iniţial raţia zilnică va consta în coceni şi paie tocate, apoi fân sau suculente şi, în cele din urmă, concentratele. În cazul vacilor cu o producţie mare de lapte, prima raţie va consta în fan, urmat de concentrate şi apoi suculentele. Cantitatea de fân administrată unei vaci este de 10-12 kg. Se calculează circa 2 kg de fân/100 kg greutate vie. Pe toată perioada de stabulație, care durează în jur de 6 luni, trebuie să se asigure un necesar de circa 2-2,3 tone de fân/vacă. Indiferent de condiţii, trebuie administrat un minim de 3 kg fân pentru fiecare vacă pe zi, restul putând fi completat cu paie de ovăz, orz, grâu, coceni de porumb.

O atenţie deosebită trebuie acordată adăpării pe timpul iernii, această pentru că pe timpul sezonului rece, vitele consumă multă substanţă uscată. Este recomandat ca, la un kilogram de substanţă uscată din furaje, să fie adăugate până la 6 litri de apă.

Vaca este o uzină vie!”

Este ştiut faptul că vitele care intră în iarnă cu rezerve scăzute de grăsime corporală au nevoie de o suplimentare a raţiei de furaj, pentru a se încălzi, cu până la 70%. Cel mai bine ar fi să ne asigurăm că acestea intră în iarnă într-o formă corporală optimă. Dacă acest lucru nu a fost posibil din diverse motive, vitele slabe trebuie hrănite suplimentar cu cereale şi fân. În timpul perioadei de iarnă, vacile pot pierde şi până la 55 de kilograme.

După ce acestea fată, raţia zilnică trebuie suplimentată pentru ca necesarul de nutrienţi din perioada aceasta să fie satisfăcut, vitele să poată alăpta coresponzator şi să intre în programul de creştere. Dacă vitele pierd mai mult în greutate decât media admisă, acest fapt poate periclita grav sănătatea şi funcţia de reproducere. De alfel, vacile care alăptează, cele cu producţie mare de lapte şi tineretul trebuie să beneficieze de furajele de cea mai bună calitate şi suplimente nutritive.

Pentru vacile care alăptează, necesarul minim de hrană înseamnă de două ori

necesarul de energie şi proteine. Dacă pleava şi paiele sunt tratate cu ammoniac, acest fapt va creşte conţinutul de proteină brută şi energie. Vitele vor consuma o cantitate mai mare din acest amestec, cu până la 20%, în timp ce consumul de cereale va scădea cu o treime.

Suplimentele alimentare trebuie acordate tuturor vitelor pe vreme de iarnă, atât celor care alăptează şi celor producătoare de lapte, dar şi celor care se află într-o stare fizică sub optimă. Indicat este să se crească cantitatea de cereale la fiecare scădere semnificativă a temperaturii cu câte două kilograme, pentru a-şi putea menţine temperatura corpului.

O soluţie pentru a suplimenta lipsa de nutrienţi din furajele recoltate pe timp secetos este introducerea în alimentaţie a suplimetelor nutritive, cum sunt blocurile minerale şi premixurile vitamino-minerale. “Vaca este o uzină vie și trebuie respectat orarul biologic 24 de ore din 24, privind furajarea cantitativă și calitativă. Deci, vorba românească „Vaca îți dă după cât îi dai” este cât se poate de adevărată. Pentru ca producția de lapte să se realizeze relativ uniform pe tot parcursul anului, pentru fiecare femelă trebuie acordată atenția cuvenită, în special hrănirii vacilor în perioada de iarnă”, spune dr. ing. Ioan Mihalca, șeful Serviciului Tehnic Zonal Maramureș. În sezonul rece, alimentaţia este unul dintre factorii determinanți pentru producţia de lapte, iar modul în care vacile sunt hrănite în această perioadă va influenţa şi eficiența economică a exploatării lor, drept pentru care trebuie să i se acorde toată atenţia cuvenită.

Citește și

Parerea voastra este intotdeauna importanta.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.