Fundația Civitas pentru Societatea Civilă Cluj solicită implicarea autorităților și a societății civile în procesul de dezvoltare a unui corp de manageri pentru cooperativele agricole.
În acest scop, Fundația Civitas a organizat vineri, 1 iulie, conferința „Cooperativa agricolă în 2022. Unde suntem, unde putem ajunge?”. Evenimentul a încheiat programul „CoopNet 2.0 – Învățăm și creștem împreună”, program al Fundației Civitas implementat în colaborare cu Centrul Român de Politici Europene (CRPE), Centrul de Mediere și Securitate Comunitară și finanțat de Romanian-American Foundation (RAF). Programul, similar unui MBA, dar cu o durată mai scurtă, s-a adresat liderilor de cooperative agricole.
Printre invitații la dezbatere s-au aflat reprezentanți ai Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, reprezentați ai cooperativelor, reprezentanți ai Autorității de Management pentru PNDR, precum și delegați ai Grupurilor de Acţiune Locală.
Organizatorii evenimentului au fost Fundația Civitas pentru Societatea Civilă, în colaborare cu Centrul Român de Politici Europene (CRPE), Centrul de Mediere și Securitate Comunitară și Romanian-American Foundation.
În cadrul conferinței, au fost prezentate rezultatele proiectului CoopNet 2.0, nevoile actuale ale structurilor asociative, ce măsuri de sprijin pot accesa fermierii (ca membri ai unei cooperative, dar și individual), direcțiile de dezvoltare a rețelei cooperativelor CoopNet și perspectiva autorităților cu privire la cooperative.
„În PNS 2023-2027, care este în curs de aprobare de către Comisia Europeană, sunt prevăzute linii de finanțare pentru aspecte precum transferul de cunoștințe sau consilierea în afaceri agricole. Însă acestea vizează în mod explicit aspecte bine definite, de exemplu «subiecte orizontale legate de activitățile fermei», precum cadrul legal aplicabil, tehnologie, marketing, IT, bioeconomia, diversificarea activităților, inovații, digitalizare și așa mai departe. Din punctul nostru de vedere, există încă un deficit semnificativ de competențe de management cu aplicare în cazul particular al acestor forme asociative, motiv pentru care am gândit și am derulat proiectul CoopNet 2.0 în acești ultimi doi ani. Facem astfel un apel către autorități să sprijine cooperativele pentru ca acestea să poată forma sau angaja manageri calificați să le supervizeze operațiunile”, precizează Márton Balogh, directorul biroului regional din Cluj-Napoca al Fundației Civitas.
Avem mai multe cooperative decât CAP-uri în 1989. Cum facem să fie competitive?
• În 2021, au fost înființate mai multe cooperative agricole în România decât în media din cei cinci ani anteriori
• Estimările organizațiilor arată însă că, la noi, cooperativele agricole dețin o cotă de piață de circa 2%, față de 50% în Franța sau 83% în Olanda
În România, cooperativele agricole au luat avânt în 2021, când au fost înființate aproape 800 de astfel de forme asociative, reprezentând ceva mai puțin de o cincime din totalul de peste 4.000 de cooperative care funcționează în prezent. Acesta este un record istoric, depășind numărul de cooperative care existau în România înainte de 1990 – peste 3.000.
„În contextul evoluțiilor recente din Europa și România, marcate pe de o parte de amenințarea unei penurii alimentare globale, iar pe de alta de intrarea în noul ciclu de finanțare a agriculturii prin Planul Național Strategic 2023-2027, cooperativele agricole au o șansă – poate unică – de a juca un rol major în dezvoltarea economiei noastre, cu condiția să beneficieze de know-how pentru a profita de disponibilul de finanțare din fonduri europene care urmează să vină”, spune Márton Balogh, directorul biroului regional din Cluj-Napoca al Fundației Civitas.
În condițiile fragmentării exploatațiilor agricole din țara noastră, forma de asociere reprezentată de cooperative este o soluție ușor de implementat, cu costuri minime, pentru exploatarea terenurilor. Potrivit datelor provizorii din Recensământul Agricol 2020, în România există peste 2,88 de milioane de exploatații agricole, aproximativ 33% din numărul total de exploatații din UE (date Eurostat valabile pentru 2016). Însă dimensiunea lor medie este de doar circa 4,42 ha/exploatație, cu mult sub media europeană de 16,6 ha/exploatație. Pe lângă avantaje precum posibilitatea de a-și vinde mai ușor producția, capacitatea mai mare de negociere a prețurilor de vânzare, controlul unor costuri cum sunt cele cu depozitarea și transportul produselor sau capacitatea de a se folosi de resursele grupului în scopuri de marketing și promovare, cooperativele pot accesa mai ușor finanțări și know-how.
„În perioada următoare, pe baza experineţei acumultate, fermierii se vor organiza mult mai bine şi mult mai organizat. Se va vedea şi în supermarket, dar şi la piaţă, şi mai ales în buzunarele lor. Noi am propun o nouă intervenţie la Minister şi sperăm că vom fi convingători şi că ei vor reuşi să găsească sumele necesare pentru a o introduce. Sper să vedem cum numărul de grupuri şi producători creşte şi numeric, dar şi calitativă”, a precizat în cadrul conferinței Mihaela Luca, Comisia Europeană, Direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală
„Alocările pentru cooperare sunt mai mici, dar avem în spate un palmares care nu este extraordinar de bun, legat de performanţa măsurilor pentru cooperare. Plus că suntem în pragul unui PAC cu buget mai mic. E dificil să tai dintr-un loc şi să duci în altul, dar ne dăm silinţa. Un rol mai important decât s-ar crede la prima vedere este la dumneavoastră, la mediul asociativ, la mediul neguvernamental. Echipa de management a Guvernului este una destul de nouă, dar ne concentrăm să vânăm modele de bună-practică. Nu putem să salvăm pe toată lumea. Trebuie identificate zonele şi fermele care au şanse de izbândă pentru că, pe ultimele două PAC-uri, din perspectiva cooperativizării, pare că aproape am tras gloanţe în întuneric, sperând să nimerim ceva. Acum încep să se vadă proiecte care par să aibă şanse mari, începe să se contureze o direcţie, şi cred că este foarte important pentru Minister să stea în legătură cu mediul neguvernamental şi să urmărească şi să multiplice proiecte”, a declarat în cadrul conferinței Dragoş Costin Telehuz, Secretar de Stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
Din rețeaua CoopNet fac parte peste 80 de entități – cooperative, Grupuri de Acțiune Locală, asociații și fundații. În cadrul programului CoopNet 2.0 organizat de Fundația Civitas pentru Societatea Civilă, 21 de manageri ai unor cooperative agricole au participat la cinci sesiuni de instruire și mentorat, la cursuri în domenii precum management financiar, marketing, management proactiv, managementul resurselor umane și management de proiect, acesta din urmă fiind acreditat de către ANC.
Organizațiile din CoopNet au participat, de asemenea, la șase întâlniri de rețea, la care au luat parte toți membrii, precum și la o serie de întâlniri cu reprezentanții organismelor finanțatoare precum AFIR.
De asemenea, au mai fost organizate evenimente de promovare pentru 12 cooperative, în vreme ce 11 manageri de cooperative au beneficiat de sesiuni de mentorat față în față. Extins la nivel național, un astfel de program de dezvoltare de competențe manageriale aplicate în domeniul cooperativelor ar putea juca un rol important.
Dacă în prezent estimările oficialilor cooperativelor vorbesc despre o cotă de piață de cel mult două procente deținute de acestea în segmentul producției, într-un scenariu optimist acestea ar putea ajunge la o cotă de 20-25% până în 2030. Astăzi, potrivit datelor oficiale ale Comisiei Europene, în UE funcționează circa 250.000 de cooperative agricole care au 5,4 milioane de angajați. 163 de milioane de cetățeni europeni, adică aproximativ o treime din întreaga populație a Uniunii, au statut de proprietar într-o cooperativă agricolă. În Vest, cota de piață a cooperativelor agricole variază mult de la țară la alta, de la 83% în Olanda și 79% în Finlanda la 50% în Franța, mult peste România.
Fundația Civitas pentru Societatea Civilă este o organizație dedicată programelor de dezvoltare sustenabilă. Fundația are două birouri regionale, localizate în regiunile Nord-Vest și Centru ale României, respectiv în Cluj-Napoca și Odorheiu Secuiesc. Astfel, proiectele și inițiativele Fundației Civitas se derulează preponderent în Transilvania, dar nu exclusiv. Împreună cu partenerii noștri desfășurăm un număr semnificativ de proiecte la nivel național și internațional.
Programele și proiectele Fundației sunt în domeniul dezvoltării regionale și locale, iar cele patru sub-domenii de activitate sunt: dezvoltarea comunitară și buna guvernare, antreprenoriatul și economia socială, creșterea capacității societății civile, respectiv dezvoltarea economică rurală.
Echipa AgroTV a fost prezentă la evenimentul organizat de Fundația Civitas pentru Societatea Civilă, în colaborare cu Centrul Român de Politici Europene și Centrul de Mediere și Securitate Comunitară și Romanian-American Foundation, și vă vom prezenta detaliile esențiale din cadrul conferinței, precum și declarații în exclusivitate pentru AgroTV, în cadrul jurnalelor noastre din zilele următoare.
este parte a
