Fermierii puși la zid! România trebuie să reducă cu 35% consumul de pesticide!

Fermierii din România trebuie să atingă în 2030 un consum de pesticide de 0,416 kg/ha, ceea ce este insuficient, spun specialiștii, având în vedere că pentru o producție competitivă la nivel european este nevoie de minimum 1.5 kg/ha.

Comisia Europeană a lansat miercuri, 22 iunie 2022, varianta oficială a Regulamentului privind Utilizarea Sustenabilă a Pesticidelor (SUR), care va înlocui Directiva privind utilizarea durabilă a pesticidelor (SUD). Adoptată în 2009, SUD a fost una dintre acțiunile strategiei tematice a Comisiei privind utilizarea durabilă a pesticidelor, iar statele membre au fost obligate să pună în vigoare dispozițiile naționale care transpun SUD în dreptul lor intern până la 26 noiembrie 2011. În baza gradului și modului de implementare a Directivei la nivel național, Comisia a considerat că este oportun să realizeze o evaluare de rezultat, iar datele colectate în cadrul acestei evaluări stau la baza redactării noului cadru legislativ privind utilizarea pesticidelor la nivelul Uniunii.

Poziție de forță: Regulamentul se va aplica întocmai în legislația țării

Comisia a adoptat o poziție de forță: a optat pentru un Regulament care înlocuiește o Directivă, iar asta presupune o diferență de abordare din punct de vedere al alinierii și raportării la dreptul național al fiecărui stat. Spre deosebire de Directivă, Regulamentul se va aplica întocmai în legislația țării.

 Conform noi versiuni lansate de Comisie, articolul 5 a fost modificat, conținând acum două componente ale obiectivului de reducere: Obiectiv ”Intensitate ” și Obiectiv ”Utilizare și risc”.

Obiectivul de intensitate: țintele de reducere se încadrează între 35% (statele a căror medie de consum în intervalul 2015-2017 este mai mică de 70% raportat la media U.E) și 65% (statele a căror medie de consum în intervalul 2015-2017 mai mare de 140% raportat la media U.E). Există și o țintă intermediară, de 50% pentru acele state a căror medie de consum în intervalul 2015-2017 se situează între 70 % și 140 % din media Uniunii.

La acest obiectiv, România trebuie să reducă cu 35 de procente consumul de pesticide, întrucât se situează sub media U.E ca nivel a consumului.

Obiectivul de ”Utilizare și risc” își propune să penalizeze sau, după caz, să recompenseze în funcție de comportamentul statelor membre cu privire la consumul de pesticide. Comisia a ales ca repere de evaluare a fluctuațiilor de consum, compararea consumului din intervalul 2011-2012-2013 cu cel din 2015-2016-2017.

Pentru statele care înregistrat o scădere, Comisia a introdus un coeficient de bonificare: ”în cazul în care un stat membru a realizat o reducere mai mare a utilizării și a riscului produselor chimice de protecție a plantelor decât media Uniunii între media anilor 2011, 2012 și 2013 și media anilor 2015, 2016 și 2017, o cifră care se stabilește scăzând din 50% diferența dintre reducerea realizată și reducerea medie a Uniunii”.

Diametral opus, în cazul în care statul membru a raportat o creștere, se va aplica un coeficient de penalizare, sub rezerva că ținta maximă de reducere a pesticidelor nu poate depăși 70%: ” în cazul în care un stat membru a crescut utilizarea și riscul produselor chimice de protecție a plantelor sau a realizat o reducere mai mică decât media Uniunii între media anilor 2011, 2012 și 2013 și media anilor 2015, 2016 și 2017, cifră care se stabilește prin adăugarea  la 50% a diferenței dintre reducerea sau, după caz, sporul realizat și reducerea medie a Uniunii, dar fără a depăși 70%.”

 Conform Regulamentului, Statele Membre trebuie să stabilească un procent de reducere situat între cele două obiective, astfel: ținta minimă de reducere nu poate fi mai mică de 35%; ținta maximă de reducere nu poate fi mai mare de 70%.

 Alianța pentru Agricultură și Cooperare, împreună cu stalele membre Copa-Cogeca, a făcut numeroase demersuri către organizațiile europene, dar și cele naționale pentru a trage un semnal de alarmă asupra impactului pe care îl va avea acest Regulament asupra agriculturii românești.  Prin lobby-ul întreprins, a reușit să convingă Comisia Europeană să ia în considerare consumul actual al statelor membre în stabilirea țintelor de reducere și nu aplicarea unui procent standard de reducere fără a se ține cont de particularități. Un prim pas a fost făcut prin ajustarea corespunzătoare a textului Regulamentului, însă nu este suficient.

România trebuie să reducă cu 35% consumul de pesticide (calculat ca fiind media anilor 2015-2016-2017) până în 2030, conform noilor prevederi.

La un calcul estimativ, dacă media 2015-2017 este de cca. 0,640 kg/ha, România trebuie să atingă, în 2030 un consum de 0,416 kg/ha, ceea ce este insuficient, având în vedere că pentru o producție competitivă la nivel european este nevoie de minimum 1.5 kg/ha.

Strategiile Pactului Verde sunt strategii cu bază politică, prin urmare reprezentanții Alianței solicită, din nou, sprijinul autorităților naționale și reprezentaților de la Bruxelles: este necesară o implicare mai mare a politicului, care să retransmită mesajul fermierilor români către Vicepreședintele Frans TIMMERMANS.

România nu se poate alinia la aceste ținte de reducere a pesticidelor fără a avea la dispoziție alternative eficiente de combatere a dăunătorilor, la prețuri accesibile!

 „Solicităm sprijin și implicare din partea politicienilor și autorităților din România, mai ales că dinspre conducerea Comisiei Europene(filiera socialistă) vin semnale puternice că se dorește implementarea pactului verde fără a ține cont de crizele intervenite și repercursiunile asupra fermierilor și sectorului agroalimentar condamnându-i pe fermierii români la lipsă de competitivitate atât în cadrul pieței unice, dar mai ales  față de fermierii din state terțe”, este mesajul Alianței pentru Agricultură și Cooperare.

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de membri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului alimentar românesc.

Sursa foto: Equiterre