Fermierii europeni cer Comisiei Europene să reanalizeze strategia „Farm to Fork”

Nu mai puțin de 27 dintre cele mai importante asociații europene din agricultură, zootehnie și industriille conexe au înaintat marți, 12 octombrie 2021, o scrisoare comună către Comisia Europeană prin care cer reanalizarea strategiei „Farm to Fork” („De la fermă la consumator”).

Redăm mai jos conținutul scrisorii denumite „Farm to Fork – este timpul să ascultăm ce spun datele”:

„Toți actorii din lanțul alimentar sunt de acord cu principiile generale din strategia «Farm to Fork» («De la fermă la consumator») și sunt pe deplin conștienți de faptul că este nevoie de îmbunătățiri constante și substanțiale pentru a asigura o abordare mai durabilă a sistemelor noastre alimentare. Cu toate acestea, mai multe studii publicate recent privind strategia «Farm to Fork» indică faptul că obiectivele actuale, dacă vor fi puse în aplicare conform propunerii actuale, vor reprezenta un cost semnificativ pentru agricultorii europeni și pentru viabilitatea întregului sector european al întreprinderilor agroalimentare.

A trecut timpul mesajelor politice privitoare la strategia «Farm to Fork». Acum este timpul să analizăm datele disponibile în prezent. În ultimele luni, mai multe rapoarte și studii cheie au încercat să evalueze și să măsoare impactul obiectivelor stabilite de Comisia Europeană atunci când au prezentat strategiile «Farm to Fork» și în domeniul biodiversității în mai 2020.

Studiile realizate de USDA, HFFA Research, Centrul comun de cercetare al UE (JRC), Universitatea Kiel, precum și Universitatea și centrul de cercetare Wageningen (WUR) concluzionează că există mai multe efecte, compromisuri și neajunsuri semnificative care trebuie luate urgent în considerare de factorii de decizie din UE (și din afara acesteia).

De exemplu:

 Studiul JRC anticipează că scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră de 40-60% din agricultura europeană, care rezultă din punerea în aplicare a obiectivelor din strategia «Farm to Fork», va duce la externalizarea producției agricole europene, inclusiv a emisiilor acesteia, către țări terțe.

 Studiul Universității din Kiel preconizează că Europa ar putea deveni importator net de alimente, în contradicție directă cu autonomia strategică deschisă promovată de Comisia Europeană în timpul crizei COVID.

 Studiul USDA concluzionează că obiectivele stabilite în strategia «Farm to Fork» ar putea duce la insecuritate alimentară pentru 22 de milioane de persoane.

 De ce nu analizează Europa datele?

Toate aceste studii, folosind metodologii diferite, cu diferite puncte focale și limitări se completează reciproc. Toate ajung la aceleași concluzii. Producția agricolă europeană va scădea – destul de drastic în unele zone și pentru unele produse. Conform celui mai recent studiu WUR, impactul cumulativ al obiectivelor va duce la o scădere medie a producției de 10-20%, cu o scădere de până la 30 % pentru anumite culturi.

În ceea ce privește producția de animale, studiul realizat de Universitatea din Kiel indică o reducere cu 20% a producției de carne de vită europeană și o reducere medie de 17% a producției de carne de porc. Un alt document de politică WUR (care urmează să fie publicat în curând) confirmă o scădere generală a producției de carne de vită, porc și produse lactate, ceea ce va duce nu numai la o creștere a prețurilor pentru consumatorii europeni, ci și la efecte neprevăzute asupra veniturilor crescătorilor de animale.

Datele indică în mod clar un impact asupra comerțului, asupra veniturilor agricultorilor și, în cele din urmă, asupra prețurilor de consum. În aceste condiții, schimbarea sistemului alimentar va fi mai dificilă și impunerea de taxe pe consum, așa cum a propus Parlamentul European, ar putea duce la inegalități sociale.

Toți actorii din lanțul agroalimentar sunt conștienți de provocările ecologice și climatice cu care ne confruntăm în prezent. Suntem cu toții hotărâți să ne jucăm rolul în lupta pentru reducerea efectelor negative ale schimbărilor climatice. Producția agricolă europeană se numără printre cele mai ecologice din lume, în privința resurselor și mediului deopotrivă. Producătorii europeni cred că agricultorii vor continua totuși să producă într-un mod și mai durabil, cu ajutorul inovării și al sprijinului ca elemente centrale în politica agricolă a UE. Recunoaștem așteptările societății și ale factorilor de decizie în domeniul producției alimentare. Însă obiectivele politice, care nu se bazează pe date, vor avea efecte dăunătoare asupra agriculturii europene. Trebuie să construim politici orientate către soluții, bazate pe datele pe care le avem la îndemână, inovarea fiind piatra de temelie a acestora.

Pentru a începe să vorbim despre soluții, trebuie să avem o înțelegere comună a provocărilor cu care ne confruntăm în urmărirea obiectivelor noastre din strategia «Farm to Fork». Această înțelegere comună ar trebui să se bazeze pe o evaluare cuprinzătoare și cumulativă a impactului realizată de Comisia Europeană. Cel mai recent studiu de la Wageningen, care cuprinde diferite scenarii, arată în mod clar că evaluarea izolată a efectelor strategiei «Farm to Fork», așa cum pare să dorească să acționeze Comisia, ne va oferi doar o imagine parțială a realității cumulative cu care se confruntă agricultorii și actorii agroalimentari de pe teren.

Suntem la fel de dornici cum este Comisia ca această dezbatere despre necesitatea efectuării unei evaluări cumulative a impactului să se sfârșească. Solicităm o 
 evaluare cuprinzătoare, deoarece dorim să înțelegem unde pot apărea probleme, astfel încât să putem discuta soluțiile potențiale.

Modelul european de producție alimentară, condus de Politica agricolă comună, a fost unul dintre cele mai mari succese ale Uniunii Europene. Nu înțelegem eforturile prin care pare că se dorește împiedicarea progresului și ignorarea succeselor, într-un moment în care partenerii noștri comerciali vorbesc deja despre eliminarea lacunelor de producție cauzate de Europa.

În plus, dacă producția UE scade, așa cum anticipează în mod clar toți cercetătorii care au evaluat impactul propunerilor actuale ale Comisiei, atunci importurile UE de materii prime și ingrediente agricole trebuie să crească în mod semnificativ, ceea ce va face ca UE să depindă de importuri pentru a-și hrăni populația. Acest lucru va duce la mai multe riscuri politice și de siguranță alimentară pentru consumatorii europeni.

Este timpul să se efectueze o evaluare holistică a impactului de către Comisia Europeană. Se apropie termenul limită al strategiei «Farm to Fork». Opt ani nu reprezintă o perioadă prea lungă pentru sectorul agricol. Trebuie să vedem urgent propuneri concrete și o discuție mai profundă cu privire la deciziile pe care le luăm. Însă acestea trebuie să se bazeze pe date mai bune.”

Asociațiile semnatare:

– Agriculture and Progress – Platforma europeană pentru producția agricolă durabilă

– Coaliția lanțului agroalimentar: inițiativa comună a lanțului european agroalimentar

– AnimalHealthEurope – Industria producătorilor de medicamente de uz veterinar din UE

– AVEC – Asociația europeană al procesatorilor și a distribuitorilor de carne de pasăre

– CEFS – Asociația europeană a producătorilor de zahăr

– CEJA – Consiliul european al tinerilor agricultori

– CEMA – Asociația europeană a constructorilor de mașini agricole

– CEPM – Confederația producătorilor europeni de porumb

– CEVI – Confederația europeană a viticultorilor independenți

– CIBE – Confederația internațională a producătorilor europeni de sfeclă

– Clitravi – Centrul de legătură pentru industria de prelucrare a cărnii din UE

– COCEREAL – Asociaţia europeană a producătorilor de cereale, oleaginoase, leguminoase, ulei de măsline, uleiuri și grăsimi, furaje și a comerțului agroalimentar

– Copa-Cogeca – Agricultorii și cooperativele agricole din Europa

– CropLife Europe – Industria europeană de protecție a culturilor

– EBB – Comitetul european pentru biomotorină

– EDA – Asociația europeană a laptelui

– EFFAB – Forumului european al crescătorilor de animale

– ELO – Organizația europeană a proprietarilor de terenuri

– European Livestock Voice – Platforma europeană a lanțului produselor alimentare de origine animală (cu sprijinul

– Euro Foie Gras – Federația europeană a producătorilor de foie gras

– Euroseed – Asociația europeană a producătorilor de semințe

– ePURE – Asociația producătorilor europeni de etanol regenerabil

– UECBV – Uniunea europeană a comercianților de animale vii și de carne

– FEFAC – Federația europeană a producătorilor de furaje combinate

– FEFANA – Asociația europeană în domeniul ingredientelor furajere speciale și a amestecurilor furajere

– Fertilizer Europe – asociația europeană a industriei de îngrășăminte

– IBC – Confederația internațională a măcelarilor