19 aprilie 2021 - 09:56

Un MILION de hectare de teren arabil, în PERICOL. Fermierii români CER despăgubiri pentru culturile de primăvară

Patru mari organizații de fermieri au transmis o scrisoare deschisă premierului Vasile Cîțu, ministrului Finanțelor Publice, Alexandru Nazare și, spre informare, ministrului Agriculturii, Adrian Oros, prin intermediul căreia semnatarii îi avertizează pe guvernanți că fără despăgubiri pentru culturile calamitate în primăvară, de seceta anului trecut, nu se poate asigura capitalul de lucru necesar pentru a relua ciclul de producție.

Ei atrag atenția că fără capital de lucru, s-ar putea ca un milion de hectare de teren arabil să nu fie cultivate.

„Considerăm că fără măsuri de sprijin rapide (despăgubiri pentru culturile de primăvară calamitate de seceta 2020), nu putem asigura capitalul de lucru necesar pentru a relua ciclul de producție. Înțelegem că Ministerul de Finanțe, în calitate de ordonator principal de credite, are ca obiectiv recuperarea sumelor date cu titlu de ajutor de stat prin și taxe și impozite plătite de contribuabili, motiv pentru care vă atragem respectuos atenția că riscul major, în eventualitatea neaprobării sumelor solicitate de MADR de la bugetul de stat necesare plății acestor despăgubiri, este de a nu cultiva o suprafață de aproximativ un milion de hectare de teren agricol, ca urmare a incapacității de reluare a ciclului de producție”, se precizează în documentul citat.

Cei patru semnatari ai documentului, Ionel Arion, președintele Pro Agro, Nicolae Vasile, șeful LAPAR, Mircea Băluță, liderul UNCSV, respectiv Nicolae Sitaru, președintele APPR, susțin că aproximativ 20% din fermierii care aveau încheiate contracte forward pe 30-35% din producția medie multianuală, au și acum de achitat penalități cuprinse între 200 și 700 de lei/tonă nerealizată/nelivrată, din cauză că nu au avut ce recolta din cauza secetei pedologice severe.

Pentru a argumenta cele spuse mai sus, șefii din agricultura românească susțin că sumele acordate cu titlu de despăgubiri în cazul culturilor de toamnă au fost introduse în circuitul economic național. De altfel, acestea au fost utilizate de fermieri pentru plata furnizorilor, taxe și impozite către bugetul de stat și cheltuieli cu salariații.

Totodată, liderii agriculturii autohtone afirmă că solicitarea lor are și o latură socială, justificată de faptul că în timp ce alte sectoare au disponibilizat angajați, contribuabilii având coduri CAEN diviziunea 01 Agricultură nu au renunțat la angajați.

„4,5% dintre salariații din România sunt angrenați în sectorul agricol. 40% dintre aceștia sunt afectați indirect de seceta pedologică severă și vor avea de suferit anul acesta datorită problemelor financiare ale angajatorilor-fermieri care au avut culturile de primăvară calamitate.

Pornind de la acest aspect, social, vă reamintim importanța pe care Comisia Europeană o acordă spațiului rural și repopulării acestuia, dacă vorbim despre beneficiari persoane fizice. Venitul obținut din exploatațiile de subzistență, deși nu contribuie la bugetul consolidat sau la bugetul UE, au un rol social în păstrarea specificului rural și populării satelor românești”, se scrie în documentul remis la redacție.

Se cere maximă responsabilitate!

În documentul transmis de fermierii români celor trei guvernanți, semnatarii susțin că în vederea menținerii viabilității exploatațiilor și cunoscând faptul că majoritatea agricultorilor nu sunt capitalizați, achiziționează inputurile cu plata la recoltă, vin după un an greu 2020 și nu au perspective de finanțare, singura lor șansă de a reveni pe linia de plutire este să primească despăgubirile aferente culturilor de primăvară calamitate, „în regim de urgență”.

Totodată, semnatarii fac o paralelă între cadrele sanitare, eroii din linia întâi în lupta cu COVID-19, și fermieri, asimilați și ei eroilor prin asigurarea hranei de zi cu zi.

Și acești eroi trebuie însă finanțați corespunzător.

„Sumele propuse a fi acordate sub forma despăgubirilor, deși sunt maximum 40% din cheltuielile efectuate, intră în circuitul economic, având efect benefic asupra întregii economii.

„Ne aflăm în mijlocul unei crize globale, sănătatea noastră trebuie să reprezinte o prioritate, dar la fel de importantă este și hrana. În prima linie se află întreg sistemul medical, ce se mobilizează zi de zi pentru a duce această bătălie.

„Pe de altă parte, a doua categorie de eroi sunt cei din sectorul agroalimentar – care continuă să lucreze asigurându-se de stabilitatea întregului lanț specific garantând populației hrana – un bun indispensabil, care trebuie sprijinită prin toate instrumentele cheie aferente acestui sector strategic.

„Criza COVID-19 și seceta au readus agricultura în prim plan, evidențiindu-i rolul esențial, strategic, pe care îl are pentru securitatea agroalimentară și economico-socială. Contextul actual de redresare și reziliență economică impune luarea unor măsuri de politici agricole și măsuri de susținere financiară, compensatorie, pentru a permite continuarea activității în cadrul companiilor agroalimentare, inclusiv fermierilor mici și mijlocii ce pot genera în continuare și împreună hrana necesară populației și valoare adăugată la produsul intern brut”, au mai precizat liderii din agricultura românească.

Șefii celor patru organizații au mărturisit că, din întâlnirea pe care au avut-o la sediul Ministerului Agriculturii, în data de 26 ianuarie 2021, șeful instituției, Adrian Oros, aceștia au înțeles că a fost transmis către Ministerul Finanțelor Publice (MFP) proiectul de buget MADR, unul care include sumele necesare efectuării plăților pentru aceste despăgubiri.

Tot în cadrul discuțiilor cu Oros, cei patru au fost informați că au fost afectate aproximativ 1,2 milioane de hectare de culturi de primăvară, iar efortul bugetar estimat este de aproximativ un miliard de lei.

„Stimate domnule premier, stimate domnule ministru, vă rugăm să tratați cu maximă responsabilitate menținerea viabilității fermierilor din România, care trec prin momente de criză profundă, știut fiind faptul că un efort mic, bugetar, la timpul potrivit va genera un efect economic major în perioadele următoare. Momentul potrivit și necesar este acum și constă în acordarea despăgubirilor la culturile de primăvară afectate de seceta pedologică severă”, și-au încheiat cei patru scrisoarea.

Cu cât s-a diminuat cifra de afaceri în sectorul agricol

Datele statistice vehiculate de cei patru semnatari relevă că, din situațiile financiare aferente lunii decembrie 2020 și transmise către ANAF de către contribuabilii având cod CAEN 0111, rezultă o scădere a cifrei de afaceri cu peste 70%, comparativ cu perioada similară anului 2019, pentru exploatațiile aflate în zonele afectate de seceta pedologică.

Față de alte sectoare care au avut activitatea afectată de COVID-19 și au beneficiat de amânarea ratelor bancare, producția vegetală nu a avut de suferit ca urmare a acestei pandemii, în mod direct, ci mai degrabă indirect, ceea ce a făcut aproape imposibilă apelarea din partea fermierilor la măsura amânării ratelor, pe baza COVID-19.

Ca atare, în prezent, fermierii se află în situația unor exploatații agricole care, deși sunt considerate viabile, nu mai sunt finanțabile și nu pot solicita împrumuturi pentru capital de lucru cu scopul de a reînființa culturile de primăvară, pentru anul agricol 2021- 2022.