6 august 2021 - 04:20

„Europa este împotriva agricultorilor”. Mesajul fermierilor în contextul unei decizii a legislativului UE

Cu amărăciune în glas, fostul secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Dumitru-Daniel Botănoiu, actual fermier, afirmă că decidenții de la Bruxelles ar acționa împotriva agricultorilor europeni, nicidecum în sprijinul lor.

Într-o postare pe Facebook de vineri, 11 iunie 2021, el atacă în mod direct o decizie a forurilor europene bazată, spune Botănoiu, pe „erorile ideologice nefondate ale Greenpeace-ului al cărui rol este doar de a răspândi teroarea, o teroare total nefondată”.

Mai exact, frustrarea fermierului Botănoiu este legată de rezultatul şi consecinţele votului din 8 iunie 2021, din plenul Parlamentului European, privind raportul „Strategiei UE pentru Biodiversitate 2030”, în condiţiile în care unul dintre amendamente se opune reautorizării substanţei active glifosat după 31 decembrie 2022, afectând semnificativ activitatea fermierilor.

„Constat că Europa, în general, este împotriva agricultorilor, asta pe fondul supraproducției de mâncare și pe discreditarea muncii amărâtului de fermier! Altfel nu se explică atitudinea pe care decidenții politici o au față de sectorul agroalimentar care asigură securitatea și siguranța alimentară, protejează mediul, creează locuri de muncă, menține viața în rural etc.

„Cei din sectorul agroalimentar nu mai au dreptul la aproape nimic, în comparație cu omologii lor din statele terțe! Bunele practici agricole, ecoschemele, reducerea pesticidelor, reducerea îngrășămintelor, interdicția de a utiliza biotehnologiile și nanotehnologiile, reducerea bugetului, investiții precare, lipsa forței de muncă, interdicții peste interdicții nu fac decât să lase un gust amar și să îndepărteze agricultorii de la activitățile lor. Abandonul ruralului european este o realitate, iar în România este o certitudine!

„Agenția Europeană de Protecție a Culturilor (ECPA) a declarat că știința a prevalat în cele din urmă asupra deciziilor politice inspirate în mare parte de concluziile greșite ale oficialilor Greenpeace. Sunt peste 40 de ani de când oamenii și animalele consumă sau folosesc plante transgenice și subprodusele lor, mă gândesc la soia, porumb și bumbac, câte persoane (sau animale) s-au trezit că le este rău sau sunt bolnave după ce au consumat aceste produse?

„Dacă am menționat bumbacul, nu uitați că majoritatea uleiurilor vegetale folosite la gătit conțin cantități semnificative de ulei din semințe de bumbac. În ceea ce privește lecitina de soia transgenică, se găsește în toate sosurile industriale și maioneza din întreaga lume. Dar înapoi la glifosat.

„Pentru un chimist sau biochimist care își cunoaște meseria, nu există nicio modalitate în care molecula de glifosat să interfereze cu ADN-ul în vreun fel și să provoace dezvoltarea cancerului. ECHA – agenția europeană pentru produse chimice – tocmai a concluzionat în 2017 că glifosatul nu are efect cancerigen în urma recomandărilor EFSA (Agenția Europeană pentru Siguranța Alimentară) care a mers în aceeași direcție.

Este suficient să spunem că fermierii care se află într-o situație economică precară vor aprecia erorile ideologice nefondate ale Greenpeace-ului al cărui rol este doar de a răspândi teroarea, o teroare total nefondată”, a scris pe pagina sa de socializare fostul SS MADR.

„Decizii politice fără o bază ştiinţifică solidă”

Joi, 10 iunie 2021, vocile autorizate ale Asociaţiei Industriei de Protecţia Plantelor din România (AIPROM) atrăgeau atenția că, prin intermediul acestui amendament, Statele Membre ale UE27 sunt invitate să efectueze pregătirile necesare pentru a le oferi fermierilor soluţii alternative viabile după interzicerea glifosatului.

„Industria de protecţie a plantelor face eforturi să ofere alternative eficiente şi sigure pentru produsele care sunt interzise sau restricţionate, dar nu poate aduce noi produse pe piaţă în ritmul alert în care sunt interzise produse absolut necesare fermierilor.

Am luat notă de îngrijorarea publicului larg cu privire la continuarea utilizării glifosatului, însă pentru a fi luată o astfel de decizie importantă trebuia să se aibă în vedere argumentele ştiinţifice ale experţilor. În acest context europarlamentarii au luat o decizie politică la fel ca în multe alte situaţii similare, sub presiunea emoţiilor generate de publicul influenţat de o anumită parte a spectrului societăţii civile”, susțin cei din AIPROM.

Reprezentanţii asociației mai spun că aceste decizii politice, care sunt luate fără a avea o bază ştiinţifică solidă, pun în pericol siguranţa şi securitatea alimentară a Europei şi vor conduce la importuri masive de produse alimentare din ţări care nu aparţin spaţiului comunitar şi care nu vor fi obligate să respecte aceleaşi reguli precum producătorii din interiorul Uniunii Europene, generând astfel o concurenţă neloială şi periclitând profitabilitatea şi productivitatea fermierilor.

„Ne manifestăm sprijinul faţă de fermierii români, care prin intermediul Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare au atras atenţia cu privire la consecinţele negative ale acestui vot, cu impact direct asupra productivităţii agricole. Industria de protecţia plantelor din România este alături de fermierii din România şi îi sprijină în eforturile lor de a asigura hrană suficientă, sigură, disponibilă şi accesibilă încurajând implementarea principiilor agriculturii sustenabile, însă fermierii au nevoie de un minimum de unelte disponibile, aşa cum sunt noile tehnici genomice şi suficiente soluţii moderne de protecţie a plantelor.

Accesul la substanţe active şi produse de protecţia plantelor este esenţial pentru a gestiona corespunzător condiţiile specifice agriculturii din ţara noastră. Fermierul vrea să producă, însă nu poate face acest lucru dacă apar limitări şi restricţii nejustificate sau reevaluări ale unor reglementări deja validate de forurile ştiinţifice”, au mai precizat cei din AIPROM.

Lipsa de predictibilitate

Conform sursei citate, lipsa de predictibilitate afectează major deciziile din producţia agricolă şi are efecte la fel de grave ca şi schimbările neaşteptate ale vremii.

„Nu există nici o diferenţă între o secetă prelungită şi eliminarea bruscă de pe piaţă a unei clase de produse care limita sub pragul de dăunare periculos o populaţie de dăunători endemici în ţara noastră”, afirmă reprezentanţii asociaţiei.

Nu în ultimul rând, consecinţele interzicerii glifosatului vor fi din păcate vizibile în România unde condiţiile specifice de climă şi sol, precum şi fărâmiţarea terenurilor favorizează răspândirea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor.

În România, glifosatul este utilizat mai ales între culturi, fiind şi o soluţie care permite aplicarea principiilor agriculturii conservative, recomandate şi promovate intens de către Comisia Europeană, precizează AIPROM.

„Interzicerea utilizării glifosatului, în absenţa unor alternative viabile şi eficiente economic, îi va determina pe fermierii români să aplice mai multe tratamente cu produse complementare şi în cantităţi mai mari fără să obţină aceeaşi eficacitate şi cu un impact negativ mai mare asupra mediului. Costurile de producţie vor fi mai ridicate, produsele agro-alimentare obţinute vor fi mai scumpe, iar preţul va fi suportat de către consumatorul român.

„La finalul zilei, fie că suntem fermieri, autorităţi de reglementare, membrii ai Parlamentului European sau simpli consumatori, cu toţii avem nevoie de hrană, iar aceste restricţii fără baze ştiinţifice solide nu vor face altceva decât să permită prezenţa pe piaţă a mai multor produse agro-alimentare provenite din state aflate în afara UE.

„Achiziţionând astfel de produse vom susţine activitatea fermierilor din alte state şi vom descuraja activitatea fermierului european”, au conchis reprezentanţii Asociaţiei Industriei de Protecţia Plantelor din România.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.