Europa a deschis o ușă pe care a ținut-o închisă un deceniu. Fermierii români, printre primii care vor simți efectele

Parlamentul European a votat pe 17 iunie 2026 regulamentul Noilor Tehnici Genomice (NGT). Ce sunt NGT-1 și NGT-2, cum funcționează editarea genetică a plantelor, ce se schimbă pentru fermierii români și ce nu se schimbă pentru agricultura ecologică.

Decizia pune capăt unui deceniu de incertitudine juridică și politică și deschide calea pentru o nouă generație de culturi agricole: mai rezistente la secetă, mai productive, mai adaptate la schimbările climatice.

Ce sunt Noile Tehnici Genomice explicat simplu

Imaginați-vă că aveți un soi de grâu care produce bine, dar este sensibil la secetă. Cu tehnicile convenționale de ameliorare, aveți nevoie de 10-15 ani de încrucișări pentru a obține un soi care păstrează productivitatea și adaugă rezistența la secetă. Cu NGT, amelioratorul poate activa sau dezactiva gene deja prezente în planta respective, fără a introduce nimic din afară și poate obține același rezultat în 3-5 ani.

Diferența esențială față de OMG-urile clasice: la OMG, se introduc gene de la alte specii (de exemplu, o genă de la o bacterie într-o plantă de porumb). La NGT, se lucrează exclusiv cu materialul genetic propriu al plantei. Este ca și cum ai edita un text corectând o literă, nu ai lipi o pagină din altă carte.

Două categorii: NGT-1 și NGT-2

Regulamentul împarte plantele modificate prin NGT în două categorii cu regimuri juridice complet diferite:

NGT-1: modificări limitate, echivalente cu cele care ar fi putut apărea natural sau prin ameliorare convențională. Aceste plante vor fi tratate ca soiurile convenționale adică nu li se aplică legislația strictă a OMG-urilor. Pot fi comercializate, cultivate și vândute în condiții similare cu orice soi aprobat. Un sac de semințe NGT-1 va purta obligatoriu o etichetă care indică acest statut, iar soiurile vor fi înscrise într-o bază de date publică a UE.

NGT-2: modificări mai ample, care depășesc ceea ce ar putea apărea natural. Aceste plante rămân supuse legislației stricte a OMG-urilor, cu proceduri complete de evaluare a riscului, autorizare și etichetare.

O restricție importantă: plantele modificate pentru toleranță la erbicide sau pentru producerea de substanțe insecticide nu pot fi clasificate ca NGT-1 rămân automat în categoria strictă NGT-2.

Ce înseamnă pentru fermierii români, concret

Acces la soiuri mai bune, mai repede. România cultivă grâu, porumb, floarea-soarelui și rapiță pe milioane de hectare, cu randamente sub media europeană. NGT-ul poate accelera dramatic dezvoltarea de soiuri adaptate exact la condițiile noastre pedoclimatice pentru soluri grele, secetă recurentă, temperaturi extreme. Un soi de porumb rezistent la stresul hidric dezvoltat prin NGT ar putea fi disponibil comercial cu un deceniu mai devreme decât prin ameliorare clasică.

Reducerea costurilor cu fitosanitarele. Plante cu rezistență genetică îmbunătățită la boli fungice sau la insecte înseamnă mai puține tratamente chimice, costuri mai mici cu pesticidele și un impact de mediu redus mai exact ceea ce cer și regulamentele europene de condiționalitate.

Competitivitate pe piețele globale. SUA, Brazilia, Argentina și China utilizează deja tehnici similare. Fermierii europeni concurau cu produse obținute cu soiuri mai avansate, fără să aibă acces la aceleași instrumente. NGT-ul corectează parțial acest dezechilibru.

Dreptul de a păstra și replanta semințele. Un aspect esențial al regulamentului: fermierii își păstrează dreptul de a conserva și replanta semințele NGT-1 exact ca la soiurile convenționale. Nu există obligația de a cumpăra semințe noi în fiecare sezon.

Ce se schimbă și ce NU se schimbă pentru agricultura ecologică

Regulamentul este clar: în agricultura ecologică, nicio plantă NGT nu este permisă nici NGT-1, nici NGT-2. Angajamentele de producție ecologică rămân intacte. Fermierii bio nu vor avea acces la soiurile NGT, dar nici nu vor fi obligați sau presați să le adopte.

IFOAM Organics Europe, organizația europeană a agriculturii ecologice, a exprimat îngrijorări privind posibila contaminare încrucișată și amenințările asupra suveranității europene a semințelor. INTER-BIO, organizația similară din România, a susținut aceeași poziție.

Brevetarea este punctul sensibil

Regulamentul permite brevetarea plantelor NGT, dar cu o restricție importantă: nu pot fi brevetate trăsăturile care apar în natură sau prin procese biologice naturale. Aceasta înseamnă că un ameliorator poate breveta o modificare specifică făcută prin NGT, dar nu poate breveta o genă care există deja natural în planta respectivă.

Dezbaterea privind brevetele rămâne una dintre cele mai aprinse din jurul NGT-urilor. Organizațiile de fermieri se tem că brevetele pot concentra controlul asupra semințelor în mâinile unui număr mic de companii multinaționale adică exact scenariul pe care piața OMG-urilor din Statele Unite l-a demonstrat.

Poziția organizațiilor românești

Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (APPR) a salutat votul din 17 iunie: „Adoptarea dosarului NGT transmite un semnal important: agricultura viitorului trebuie construită pe date, cercetare, inovație și competitivitate, nu pe blocaje ideologice. Pentru fermierii din țara noastră, acest pas poate însemna acces la soluții mai bune într-un sector deja supus unor provocări majore.”

O coaliție de 30 de organizații europene din lanțul valoric agroalimentar, inclusiv Euroseeds la care AISR (Asociația Industriei Semințelor din România) este membră, a salutat de asemenea adoptarea regulamentului.

Ce urmează

Regulamentul va intra în vigoare la 20 de zile de la publicarea în Jurnalul Oficial al UE. Primele soiuri NGT-1 autorizate ar putea ajunge pe piața europeană a semințelor în 2028-2029, exact la timp pentru noul exercițiu PAC 2028-2034.

Pentru fermierul român care cultivă în sistem convențional, recomandarea practică este simplă: urmărește în perioada următoare baza de date publică UE cu soiurile NGT-1 autorizate. Acolo vei găsi ce semințe noi intră pe piață și ce caracteristici au. Verifică eticheta sacului de semințe pentru că marcajul NGT-1 devine obligatoriu și îți oferă informația de care ai nevoie pentru a decide.

Europa a deschis ușa editării genetice a plantelor. Ce va ieși pe această ușă depinde acum de amelioratori, de cercetare și de capacitatea fermierilor de a adopta inovația acolo unde ea face diferența.