7 decembrie 2021 - 02:00

Emil Dumitru: „Oricat de bune sunt soiurile romanesti, ar trebui să avem si un marketing pe masura”

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (INCDA) Fundulea a organizat astăzi, 25 iunie 2020, „Ziua Grâului şi Orzului”. În cadrul întâlnirii, au fost prezenți reprezentanți ai Academiei de Științe Agricole, agricultori, dar și reprezentanți din partea autorităților publice, printre care ministrul secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Emil Dumitru.

La această întâlnire, unul dintre subiectele abordate a fost cercetarea din agricultură. Mai exact, care sunt metodele de cercetare atât în domeniul ameliorării plantelor, respectiv al creării de noi soiuri, cât și al verigilor tehnologice potrivite pentru a evidenția potențialul productiv, dar și cum putem încuraja și promova cercetarea românească. Emil Dumitru, a declarat că după 30 de ani de când avem democrația în România, oficialul vede un pic diferit modul în care ar trebui să construim sau să reconstruim cercetarea românească.

„Dincolo de sumele de bani pe care bugetul de stat le poate sau nu le poate aloca, cred foarte mult că am ajuns la maturitatea necesară să avem un parteneriat public privat în care fermierii care fac tehnologii și care au know-how (pricepera) să fie cooptați și să poată să ducă mai departe creațiile cercetării românești și să avem o strategie”, a declarat Emil Dumitru.

„Oricât de bune sunt soiurile românești, ar trebui să avem și un marketing pe măsură”

Potrivit secretarului de stat la MADR, oricât de bune sunt soiurile românești, ar trebui să avem și un marketing pe măsură. „Ceea ce eu am constatat în ultima perioadă este inclusiv pe zona de cereale unde cunoaștem foarte bine că ponderea soiurilor autohtone era una însemnată, practic am plecat de la circa 90% în 2007, când am devenit stat membru cu drepturi depline și acum suntem cam 50% cu soiuri autohtone. Lucrul acesta ne spune foarte multe despre piață. Eu cred foarte mult că numai așa putem să transformăm cercetarea românească. Nu vreau să supăr pe nimeni, dar am văzut sisteme de cercetare care funcționează și au niște rezultate notabile. Nu m-aș referi la statele foarte puternice pe care dumneavoastră le-ați amintit mai devreme, precum Germania, dar v-aș aduce în atenție inclusiv Serbia, inclusiv state care sunt vecine cu noi și care au niște rezultate ale cercetării și au reușit să pătrundă cu produsele pe piață și sunt competitivi.

Practic ceea ce cred eu cel mai mult este că numai așa putem să dezvoltăm cercetarea românească să nu ne fie frică să cooptăm mecanismul ăsta de parteneriat public privat. Fermele care sunt astăzi foarte puternice și care pot să multiplice, pot să facă și marketing și cred eu că e nevoie de o legislație, să creăm un cadrul legal în care toți actorii să se se poată exprima”, a spus Emil Dumitru, secretar de stat la MADR.

Peste 2 milioane de euro sunt destinate cercetării în agricultură

Emil Dumitru a declarat că din punctul de vedere al finanțării, 10% din bugetul pe ADER pe care Ministerul Agriculturii îl finanțează, puțin peste 2 milioane de euro, vin către Institutul de Cercetare de la Fundulea. „Dacă vrem să avem o cercetare care să livreze către fermier niște tehnologii, dincolo de soiuri, care să crească competitivitatea fermelor din România, atunci trebuie să plecăm și de la ce înseamnă viitorul finanțării agriculturii României care este clar legat de Finanțarea Politicii Agricole Comune”, a transmis secretarul de stat.

Oficialul a spus că practic va fi ultima șansă în care România are oportunitatea de a-și crește competitivitatea nu doar a fermelor, ci și a produselor agroalimentare.

Este nevoie de un plan Național Strategic

Totodată, Emil Dumitru a accentuat că nu este suficient să facem grâu și porumb și că nu este totuna să vindem produse procesate, să creștem gradul de zootehnizare a agriculturii României. „Lucrurile astea le putem face acum, cu bani europeni. Dacă vom scrie împreună un plan Național Strategic în care zootehnia să nu mai fie Cenușăreasa finanțării europene, în care pe fermele mari, care sunt sigur că s-au dezvoltat în cei 30 de ani, să le susținem prin transformarea materiei prime,să creăm o clasă de mijloc în agricultură și să încurajăm asocierea prin acordarea de sprijin diferențiate Dacă vrem să nu mai avem un grad de fărâmițare atât de mare. Practic, este vorba de 3,7 hectare împărțite în patru parcele, cam asta este situația. Avem undeva la 820 de mii de agricultori care depun anual cerere unică de plată”, a transmis Emil Dumitru.

Declarațiile au fost făcute în cadrul evenimentului „Ziua Grâului și a Orzului, ediția 2020, organizat de INCDA și LAPAR (Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania).