Emil Dumitru: Criza laptelui, adâncită de ajutoarele de stat din țările membre

Criza laptelui cu care se confruntă piața unică unică europeană este adâncită și de modul în care sunt ajutoarele de stat de către fiecare stat membru UE, care ar trebui să fie monitorizat mai îndeaproape de Comisia Europeană, astfel încât să se asigure o competiție loială în interiorul blocului comunitar, este de părere Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Declarația sa vine în contextul în care, prin vocea comisarului European pentru agricultură, Christopher Hansen, Comisia Europeană și-a exprimat voalat intenția de a nu interveni cu ajutoare financiare către fermieri și producători, pentru rezolvarea acestei crize.

Cu toate acestea, potrivit oficialului MADR, unele state membre sunt lăsate să intervină cu ajutoare de stat fără să parcurgă pașii necesari în astfel de cazuri, creând astfel o concurență neloială în interiorul pieței unice. În acest sens, Emil Dumitru a dat exemplul Ungariei, care a anunțat joi că va acorda un sprijin în echivalent de circa 200 de lei pe tona de lapte comercializat, fără să notifice în prealabil Comisia Europeană.

„În privința finanțării, a ajutoarelor de stat, (…) ar trebui pic monitorizate de Comisia Europeană. Vă dau un exemplu concret: România și sectorul vacii de lapte în acest moment se confruntă cu o criză pe ceea ce înseamnă prețul pe care îl vor încasa fermierii începând cu luna aprilie. Procesatorii i-au notificat că vor primi de la 2,2 – 2,5 lei pe litrul de lapte conform, 1,7 – 1,8 lei pe litrul de lapte. Practic, este o scădere care îi face necompetitivi pe fermierii noștri și vor fi nevoiți să vândă sub prețul de cost. Ungaria, care are un grad de autosuficiență de 120%, deja a anunțat ieri pe site-ul ministerului lor că va acorda un sprijin echivalent de 200 lei pe tona de lapte comercializat, în condițiile în care, din câte știm noi, pe orientările Comisiei privind liniile de ajutor de stat, un astfel de mecanism trebuie să aibă parcurși câțiva pași: să fie notificată schema, să vadă dacă este o opoziție, dacă nu este o supracompensare din partea statului membru și așa mai departe. Pentru că dacă vom lăsa la liber și nu vom avea o piață reglementată și vom încerca fiecare stat, în raport de potențialul nostru economic, să finanțăm cu scheme de ajutor de stat care mai de care mai diferite, vom perturba ceea ce înseamnă piață unică europeană și o competiție loială în interiorul statelor membre”, a explicat Emil Dumitru vineri, în cadrul conferinței „România în noul context global – Oportunități și riscuri economice, agricole și comerciale”, organizată de G4Food.ro și Economedia.ro