Așa cum pentru a străbate Labirintul „păzit” de Minotaur era o misiune aproape imposibilă, de vre-o 11 ani încoace și intrarea României în Spațiul Schengen pare a fi traseul labirintic oprit de câte un Minotaur. De această dată, austriac. Traseul balcanic pe care din ce în ce mai mulți migranți îl parcurg a devenit o preocupare majoră pentru țările europene.
De un an, „Ruta Balcanilor” a fost, din nou, foarte aglomerată
Această rută de migrație către Uniunea Europeană merge din Grecia către Ungaria sau Croația, prin Macedonia de Nord sau Albania. Din 2016 și de la închiderea frontierelor, numărul trecerilor scăzuse considerabil, dar anul acesta a atins un nivel record.
Intrările ilegale în Ungaria, duble față de 2021
Potrivit Frontex, Agenția Europeană de Pază a Frontierei, această „rută balcanică” a devenit din nou cea mai activă rută migratorie. Intrările ilegale sunt în creștere, în special în Ungaria, unde autoritățile au numărat 145.000, mai mult decât dublu față de 2021.
Migranți ilegali retrimiși în Serbia
Cu toate acestea, frontierele sunt monitorizate îndeaproape. În multe țări europene, controalele au fost puternic consolidate. Uneori au fost instalate ziduri și sârmă ghimpată, cum ar fi la granița cu Ungaria, iar migranții care trec ilegal sunt adesea împiedicați să solicite azil și returnați forțat, în special în Serbia.
Migranții care nu-și permit rețelele de contrabandă încearcă să treacă spre România sau Bulgaria
„Am încercat deja de cinci ori să mă întorc în Bulgaria, de fiecare dată m-au trimis cu forța înapoi în Turcia, iar a șasea oară m-au trimis înapoi aici, în Serbia”, a declarat pentru France Info, Mudaser, un afgan de 16 ani.
Creșterea numarului de treceri, o consecință a politicii de vize a Serbiei
Potrivit France Info, această creștere a trecerilor se explică și prin politica de vize a Serbiei. Deși sirienii și afganii sunt cei mai numeroși, alți cetățeni trec pe ruta balcanică pur și simplu pentru că nu au nevoie de vize pentru Serbia: este cazul, de exemplu, al tunisienilor, marocanilor sau indienilor.
Dar, confruntată cu presiuni din partea țărilor din Europa Centrală pentru a reduce această imigrație ilegală, Serbia a anunțat că își va alinia politica de vize la cea a Uniunii Europene până la sfârșitul anului.
România și Bulgaria- drept de veto al Austriei si al Olandei
Comisia Europeană și Parlamentul au cerut de mult timp ca România, Croația și Bulgaria să fie incluse în spațiul Schengen. Calitatea de membru ar avea ca efect, în special, eliminarea cozilor lungi de vehicule la granițele acestor țări și încurajarea turismului. Dar această decizie trebuie luată în unanimitate de către statele membre. Cu toate acestea, România și Bulgaria și-au văzut candidatura blocată de dreptul de veto al Austriei si al Olandei.
Dacă Austria și-a exprimat clar poziția de neacceptare a României în spațiul Schengen motivând migrația ilegală care arată că România și Bulgaria sunt pe ruta traficului, Olanda este ostilă intrării Bulgariei. Ministrul olandez al Migrației, Eric van der Burg, a explicat joi că țara sa are îngrijorări cu privire la „corupție și drepturile omului” în Bulgaria și a cerut un nou raport al Comisiei cu privire la aceste puncte.
Gérald Darmanin: România, Bulgaria și Croația au depus foarte multe eforturi pentru a-și controla granițele
Potrivit publicatiei franceze La Tribune, Franța, prin vocea ministrului de interne, Gérald Darmanin, consideră că integrarea României, Bulgariei și a Croației, ar face posibil „a fi respectat mai bine controlul granițelor noastre” și a limita sosirile prin traseul balcanic.
Aceste trei țări au „depus foarte multe eforturi pentru a-și controla granițele”, a afirmat Gérald Darmanin, păstrând aceeași linie cu omologul său german Nancy Faeser.
Ministrul francez de Interne a mai indicat că peste 1.100 de arestări de contrabandişti au avut loc în Franţa, anul trecut, datorită, în special, informaţiilor venite din aceste țări europene.
Dacă acest argument nu a convins Austria, este din cauză, mai spune La Tribune, că problema lărgirii spațiului Schengen este deosebit de sensibilă în acest moment, din cauza creșterii sosirilor neregulate la frontierele externe ale UE, după ce, în perioada Covid-19, aceste sosiri au cunoscut o scădere.
Creșterea este marcată, în special, de ruta Balcanilor de Vest, unde au fost detectate aproximativ 139.500 de intrări ilegale în UE, din ianuarie, potrivit Frontex (Agenția Europeana pentru Poliția de Frontieră).
O cifră departe de cele 764.000 de intrări înregistrate în 2015, la momentul crizei refugiaților, dar care nu ține cont de exodul ucrainean.
Sub 3% din migranții care intră în Schengen trec prin România
Pe de altă parte, ministrul român al Afacerilor Interne, Lucian Bode, a spus că sub 3% din migranții care intră în Schengen trec prin România, ceea ce înseamnă doar 3.574 din aproape 130.000, anul acesta.
Din Marea Neagră nu a intrat niciun migrant ilegal în Schengen
Conform Raportului de analiză de risc 2022-2023 Frontex, aceste intrări pe teritoriul României s-ar fi făcut din Serbia sau din Bulgaria: „din Marea Neagră nu a intrat niciun migrant ilegal în Schengen”.
Creșterea sosirilor prin Balcanii de Vest – în special prin Serbia – a determinat Comisia Europeană să prezinte un plan de acțiune pentru a încerca să reducă afluxul pe această rută, așa cum a făcut recent pentru ruta din centrul Mediteranei.
Bruxelles-ul propune, printre altele, desfășurarea agenției europene Frontex nu numai la granițele UE cu Balcanii de Vest, ci și între aceste țări.
Croația a primit în acest an de patru ori mai mulți turiști decât numărul său de locuitori
Asa cum stim, Croația a primit un răspuns pozitiv, în urma cererii depuse în 2016. Membră a Uniunii Europene din 2013, va adera la zona euro în luna ianuarie a anului viitor. De asemenea, a putut conta pe sprijinul Franței și al Olandei, care s-au declarat în favoarea integrării sale care va intra în vigoare la 1 ianuarie.
Libera circulație reprezintă un atu serios pentru turismul său, un sector cheie al economiei țării de 3,9 milioane de locuitori, prin facilitarea sosirii vizitatorilor, a remarcat recent șeful biroului național de turism Kristjan Stanicic.
Croația a primit în acest an de patru ori mai mulți turiști decât numarul de locuitori pe care îi are, dar la rândul său, va trebui să răspundă unei probleme de securitate la granițele cu vecinii din afara UE (Bosnia-Herțegovina, Muntenegru și Serbia).
Membre ale Uniunii Europene din 2007, România și Bulgaria nu fac parte din spațiul Schengen: această zonă vastă (22 de țări ale Uniunii Europene plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția) în care pot călători peste 400 de milioane de oameni în mod liber, fără controale la frontierele interne. Comisia Europeană și Parlamentul au cerut de mult timp ca Croația, România și Bulgaria să fie incluse în acest spațiu.
Sursa foto: Save the children
este parte a
