Fermierii care s-au grăbit să planteze tomatele, înşelaţi de vremea frumoasă şi obligaţi de condiţiile din programul Tomata, trăiesc un coşmar de câteva nopţi de când îngheţul i-a pus la grea încercare. Culturi de mii de metri pătraţi sunt compromise, scrie publicația Adevărul.
Când se gândeau că ei vor fi cei care o să le pună românilor pe masă legumele, mai ales în contextul în care se poate cu greu previziona ce marfă va mai putea trece frontiera în săptămânile şi lunile următoare, fermierii au fost greu loviţi de schimbarea bruscă a vremii. Ultimele nopţi, care au adus temperaturi negative, i-au ţinut în solarii, alimentând oră de oră centralele pentru a putea menţine temperaturi pozitive astfel încât plantele să nu fie compromise.
În judeţul Olt, unde în programul national „Tomata“ sunt cei mai mulţi fermieri înscrişi (aproape 6.000 anul trecut), sute de legumicultori trăiesc de două zile un adevărat coşmar. Pe mii de metri pătraţi, acolo unde fermierii nu au fost pregătiţi să intervină şi cu sisteme de încălzire, plantele au fost distruse de ger. Ajunseseră, în unele solarii, în faza de înflorire, altele chiar rodiseră, de aceea pierderile pentru fermieri sunt considerabile.
„Nu este de ajuns să venim doar cu o folie termică dacă nu avem şi restul. Şi aici vorbim de centrale, care mai şi consumă combustibil. Efectul de turmă, într-un fel sau altul, este benefic câteodată, altădată nu. Din dorinţa de a ieşi primii, foarte mulţi fermieri am încercat să-l înşelăm pe Dumnezeu. Răsadul s-a făcut puţin mai din timp, vremea ne-a permis, am plantat, am riscat. Cam de fiecare dată, undeva în luna martie şi chiar începutul lunii aprilie vremea ne rezervă surprize. Trebuie să ne luăm anumite măsuri şi vorbesc de sisteme de încălzire. O parte dintre fermieri au avut şi cetrale şi tot au mai păţit-o. Facem nopţi albe acum“, a declarat fermierul Ion Păunel, liderul Sindicatului producătorilor Agricoli Olt.
Deşi nu s-a făcut încă o evaluare, nu este localitate cu legumicultori vestiţi în care fermierii să nu se plângă. În ultimele două nopţi au făcut adevărate focuri de tabără printre solarii, arzând anvelope şi baloţi de paie în butoaie metalice, în timp ce în solarii au ars arzătoarele cablate la buteliile cu gaz, însă n-a fost nici pe departe de ajuns. Ba, mai rău, mulţi fermieri care au încercat astfel să-şi salveze cultura au ajuns, practic, să „gazeze“ plantele.
Un alt fermier spune că tot ce câştigă, el, soţia, dar şi fiul şi nora, sunt bani pe care îi investesc în fermă. De data aceasta a pierdut, cel puţin 5.000 lei. Tomatele le plantase chiar cu o zi înainte de îngheţ.
Cercetătorul Costel Vânătoru, coordonatorul Băncii de resurse vegetale pentru legumicultură, floricultură, plante medicinale şi aromatice Buzău, a explicat pentru „Adevărul“ cum se poate ajunge la compromiterea totală a culturilor afectate sau dacă se mai poate salva ceva.
„Varianta de încălzire poate să afecteze bunul mers al plantelor, dar de regulă duşmanul cel mai mare sunt temperaturile scăzute, mai ales la plantele care se află într-un stadiu avansat de vegetaţie, aşa cum ei le pregătiseră pentru campania aceasta de primăvară, cu programul «Tomata» în special, care impunea să vândă în luna mai. Tomatele sunt avansate în producţie, practic în faza de fructificare, unele acum leagă, deci polenizarea este afectată, dezvoltarea fructelor… Temperaturile scăzute pot duce până la compormiterea totală a producţiei, depinde fiecare cum a avut posibilităţi de a interveni. Cei care au avut posibilitatea să suplinească cu căldură, au salvat. Dacă a fost într-un loc mai adăpostit, neexpuse vântului, pagubele sunt mai mici. În câmp temperatura e diferită, se resimte mult mai mult, vom vedea peste câteva zile“, a explicat prof. Vânătoru.
Fermierii pun din nou, provocaţi de situaţia pe care o trăiesc în aceste zile, problema promovării unor programe care cu adevărat să-i ajute. De data aceasta au avut de suferit acei legumicultori care au încercat să producă şi ei tomate timpurii, ademeniţi de ajutorul de 3.000 euro, chiar dacă nu erau pregătiţi. „De când cu «Tomata», pune toată lumea. Cu 7-8 ani în urmă eram singur aici“, spune Ilie Ursu din Rusăneşti, care are solarii încălzite şi face nopţi albe acum. Chiar şi la el în solar s-au pierdut aproape140 de plante, situate la extremităţile acestuia.
Peste noapte au apărut sute, dacă nu chiar mii de legumicultori care cultivă în spaţii protejate, spune legumicultorul, oameni fără experienţă şi fără să poată investi în instalaţii performante, dar cu perspectiva de a obţine, foarte uşor şi fără bătăi de cap, cred aceştia, cei 3.000 euro. Fermierii care au făcut însă din cultura plantelor o meserie, şi vor să fie şi o afacere durabilă, propun în paralel programe care să stimuleze cu adevărat modernizarea fermei.
Din păcate, veştile proaste nu se opresc aici. Temperaturi scăzute se vor mai înregistra, pe timpul nopţii, şi în săptămânile viitoare, astfel că eforturile fermierilor care încă mai încearcă salvarea plantelor trebuie să fie susţinute.