România ar trebui să aplice mai mult exemple care au funcționat bine la nivel european, astfel încât să se poată dezvolta agricultura și învățământul liceal tehnologic și agricol.
În cadrul emisiunii ZF Agropower, Emilia Gillard, administrator al Colina Verde, producător de soia din comuna Căianu, judeţul Cluj, a dat exemplul Franței în ceea ce privește formarea profesională.
„Franţa, din punctul meu de vedere, este un etalon în ceea ce priveşte formarea profesională şi includerea stagiilor de practică în programa şcolară. Cunosc mai multe exemple în care un elev sau un student ce-şi alege acest drum, trebuie ca în fiecare an să facă anumite stagii de practică şi merge în ferme din diverse ţări europene să înveţe în funcţie de specializarea pe care şi-a ales-o“, a menționat Gillard.
Emilia Gillard a mizat pe cultura de soia datorită valorii adăugate mai mari a plantei şi a condiţiilor meteorologice din zonă. Ea a studiat în Franţa şi, ulterior, a ales să se implice în business alături de soţul ei.
Cifre îngrijorătoare
Cifra de școlarizare pentru nivelul liceal (învățământ de zi) va fi cu 14.000 de locuri mai mică în anul școlar 2021-2022, conform proiectului de hotărâre de guvern pus în consultare publică de Ministerul Educației în urmă cu câteva zile.
World Vision România, parte a consorțiului Creștem prin Educație Agricolă (CEA), atrage atenția asupra faptului că, la fel ca în anii precedenți, cele mai multe tăieri de clase și locuri le contabilizează învățământul tehnologic și agricol, care au primit deja de la inspectoratele școlare din țară alocări la jumătate față de nivelul solicitat.
De altfel, Ministerul Educației favorizează în continuare filiera teoretică, în ciuda obiectivului strategic asumat în Strategia educației și formării profesionale din România în perioada 2016-2020 privind creșterea ponderii elevilor cuprinşi în învăţământul liceal tehnologic şi în învăţământul profesional la 60% în 2020, față de 49,8% în 2014.
Cele 57 de licee agricole și tehnologice din întreaga țară cuprinse în programul Creștem prin Educație Agricolă se confruntă, an după an, cu astfel de decizii care pun în pericol existența acestor unități de învățământ, precum și dezvoltarea agriculturii, domeniu strategic pentru România.
În condițiile în care, la nivel european, tendința în ceea ce privește liceele tehnologice și agricole este axarea pe învățarea la locul de muncă (work-based learning), la noi în țară, elevii care le frecventează au beneficiat în mică măsură de asemenea soluții.
Conform unui studiu dat publicității în luna februarie 2021 de Centrul Român de Politici Europene (CRPE), vizând 49 de licee tehnologice, în acest an școlar au fost încheiate 506 contracte de parteneriat pentru practica elevilor în învățământul profesional, respectiv în învățământul dual din domeniul agricol.
Astfel, cu 506 parteneriate la peste opt mii de elevi, media este de 16 elevi la un operator economic, iar raportul poate ajunge chiar până la o medie de peste 50 de elevi la un operator economic în cazul unor calificări precum cea de apicultor sericicultor.
Unu din trei liceele agricole evaluează oportunitățile de practică de specialitate la agenții economici ca fiind insuficiente sau chiar aproape inexistente. Numărul parteneriatelor acoperă, în cazul acestora, cel mult jumătate din necesarul de practică de la toate calificările. Avantajul practicii la agentul economic este racordarea elevilor la piața muncii, atât în ceea ce privește pregătirea profesională, cât și ușurința găsirii unui loc de muncă.