Printre soluțiile bancherilor români la persistența dezechilibrului balanței comerciale cu produse agroalimentare se regăsesc și subvenţionarea exporturilor, majorarea capacităţii de procesare internă, respectiv încurajarea consumului de produse agroalimentare româneşti.
De altfel, spune Andrei Rădulescu, director de analiză macroeconomică în cadrul companiei Banca Transilvania, aceste măsuri ar putea face ca balanţa comercială cu produse agroalimentare să ajungă în echilibru.
„Trebuie stimulată oferta, care se află într-un proces de ameliorare. Trebuie accelerată convergenţa din perspectiva randamentelor la hectar, dacă ne uităm la cereale şi oleaginoase, trebuie luate măsuri pentru creşterea cantităţii prelucate la lactate, dar şi la pâine, dar trebuie şi să stimulăm exportul de produse prelucrate. (…) E anormal să ai un potenţial foarte mare şi să fii depedent de importuri. Cred că putem trece de la deficit la echilibrarea balanţei comerciale până la jumătatea acestui deceniu, pentru că România are potenţial“, a continuat Rădulescu, citat de ZF.
În plus, potrivit precizărilor bancherului, anul trecut s-a apropiat de un deficit comercial de 3 miliarde de euro, un nivel-record, din cauza faptului că România a avut o scădere a exportului cu 619 de milioane de euro comparativ cu 2019 şi o creştere a importurilor cu peste 500 de milioane de euro, la aproximativ 8,6 miliarde de euro.
„Dacă ne uităm la 1991 – 2020, doar în doi ani s-a realizat excedent al balanţei comerciale cu bunuri agroalimentare, în 2013 şi 2014“, a exemplificat sursa citată. „Sunt necesare măsuri care să încurajeze consumul de bunuri agroalimentare pe plan intern, pentru că, deşi România are potenţial ridicat, supermarketurile sunt pline de produse care vin din alte ţări, pentru că preţul este mai competitiv decât cel obţinut din producţia internă.
Pe lângă măsurile pentru subvenţionarea exporturilor, cele pentru creşterea capacităţii de prelucrare a materiei prime pe plan local, generarea unui grant naţional care să susţină penetrarea produselor româneşti pe pieţe internaţionale (lucru care s-a întâmplat în mai multe ţări, inclusiv în Republica Moldova), reprezintă o altă soluție de reechilibrare a deficitului comercial cu produse agroalimentare.
„Putem urma modelul polonez, pentru că acolo se subvenţioaează mult exporturile, se plăteşte transportul pentru exorturi şi merele din Polonia ajung să fie mai competitive. În plus, este nevoie de măsuri pentru consolidarea exploataţiilor agricole, pentru că România este o ţară caracterizată printr-un grad ridicat de fragmentare în ceea ce priveşte exploataţiile agricole“, a conchis Rădulescu.
Consumatorul român joacă un rol-cheie în reducerea deficitului comercial cu produse agroalimentare, de circa două miliarde de euro în 2020, prin alegerea produsului românesc de pe raftul comercianţilor.
