28 septembrie 2021 - 01:07

Deficitul comercial cu produse agroalimentare trebuie diminuat. Atenția se îndreaptă către producția locală

Deficitul comercial cu produse agroalimentare reprezintă o problemă cu multiple impicații economice, dar și sociale. Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială (CNSM) a elaborat recomandări pentru diminuarea deficitului comercial cu produse agroalimentare. Măsurile propuse vizează, printre altele, dezvoltarea şi bugetarea cu prioritate de programe care să implementeze Strategia Uniunii Europene “De la Fermă la Furculiţă”, digitalizarea, îmbunătăţirea legislaţiei în domeniu şi promovarea produselor autohtone şi a schemelor de calitate. Recomandările sunt incluse în Raportul asupra Stabilităţii Financiare, publicat de Banca Naţională a României, transmite Agerpres.

O sursă importantă a deficitul balanţei comerciale de bunuri provine din segmentul bunurilor de consum, acesta fiind la rândul său accentuat de comerţul cu produse agroalimentare. “Astfel, deficitul comercial al bunurilor din industria alimentară este într-o continuă deteriorare, în special în ultimii cinci ani, interval în care aproape s-a dublat (4,4 miliarde euro, în noiembrie 2020, valoare cumulată pe 12 luni). Vulnerabilităţile generate de acest palier al balanţei comerciale au un potenţial sistemic din cel puţin două perspective: există o relaţie strânsă între adâncirea deficitului de cont curent şi probabilitatea de izbucnire a unei crize financiare sau de balanţă de plăţi, respectiv criza actuală generată de pandemia COVID-19 a adus în atenţie sectorul agroalimentar prin prisma asigurării securităţii alimentare”, precizează documentul BNR.

În aceste condiţii, grupul de lucru CNSM, creat pentru crearea unei strategii de diminuare a vulnerabilităţilor provenind din creşterea deficitului balanţei comerciale cu produse agroalimentare, a propus o serie de soluţii prin care firmele din acest sector să fie stimulate să producă bunuri cu valoare adăugată mai mare, utilizând în mai mare măsură tehnologiile inovatoare în procesele de producţie.

Prima măsură propusă vizează dezvoltarea şi bugetarea cu prioritate de programe care să implementeze Strategia Uniunii Europene “De la Fermă la Furculiţă”, în linie şi cu obiectivele specifice de risc climatic din viitoarea Politică Agricolă Comună. Suma recomandată este de minimum 45,5 miliarde de lei, iar programele ar trebui dezvoltate astfel încât să faciliteze şi emisiunile de obligaţiuni verzi de către autorităţi, bănci sau alţi investitori.

Cât priveşte digitalizarea, CNSM recomandă dezvoltarea şi bugetarea cu prioritate de programe care să utilizeze potenţialul oferit de tehnologiile digitale. Suma recomandată este de minimum 2,5 miliarde de lei. Pe de altă parte, este necesară îmbunătăţirea legislaţiei privind certificarea şi promovarea de produse agroalimentare, prin dialog strâns cu reprezentanţii asociaţiilor de profil, şi bugetarea corespunzătoare a acestor programe.

Totodată, autorităţile şi reprezentanţii asociaţiilor de profil ar trebui să implementeze o strategie pentru promovarea produselor alimentare de calitate, inclusiv prin creşterea rolului schemelor de calitate.

În schemele de sprijin pentru companii, CNSM recomandă punctarea sensibil suplimentară a firmelor care creează lanţuri alimentare, generează clustere locale, produc bunuri ecologice, bunuri care se află în Top 10 importuri produse alimentare, se află în lista potenţialilor campioni naţionali sau au un rol activ în programele create pentru atingerea obiectivelor din declaraţia “Un viitor digital inteligent şi durabil pentru agricultura europeană şi zonele rurale”, adoptă pe scară largă tehnologii digitale sau au un rol activ în programele create pentru atingerea obiectivelor din Strategia UE “De la fermă la furculiţă”.

Potrivit datelor statistice, România a exportat, în perioada ianuarie – martie 2021, produse agroalimentare, în valoare de 1,74 de miliarde de euro, în scădere faţă de perioada similară din 2020, când încasările din exporturile în ţările intra şi extracomunitare au au depăşit de 1,97 miliarde de euro.

Pe de altă parte, pentru importurile de produse agroalimentare s-au cheltuit în primele trei luni ale anului 2020 mai mult de 2,49 miliarde de euro, în timp ce, în perioada similară din 2020, sumele au fost uşor mai scăzute, totalizând 2,43 miliarde de euro.

România a încheiat anul 2020 cu un deficit de aproape două miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în condiţiile în care importurile au urcat până la 8,9 miliarde de euro, iar exporturile s-au diminuat până la 6,9 miliarde de euro, conform datelor MADR.