Daniel Buda: Unele mezeluri pot contine si… carne

Mezelurile continuă să reprezinte alimente de bază pentru majoritatea românilor, spune europarlamentarul Daniel Buda. Astfel, aproximativ 18% dintre români declară că mănâncă salam, parizer, kaizer, crenvuşti și alte preparate de acest fel în fiecare zi, iar cel puțin 72%, măcar o dată pe săptămână. Cei mai mulți dintre aceștia sunt tineri cu vârsta cuprinsă între 18 și 34 de ani și au venituri medii. Anual, un român consumă aproape 70 de kilograme de carne. Din păcate, cele mai multe mezeluri conțin un procent nesemnificativ de carne, avertizează vicepreședintele Comisiei de agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Daniel Buda a făcut următoarele precizări:

În conformitate cu legislația europeană, denumirea generică de carne de porc înseamnă tot ce este comestibil de la animalul respectiv, de la porc, însemnând și lipide și țesut adipos, și țesut cartilaginos ş.a.m.d.. Calitatea îndoielnică a mezelurilor poate duce la diverse probleme de sănătate. Dincolo de tot ceea ce înseamnă etichetarea transparentă a produselor, trebuie găsite mecanisme eficiente pentru a se interzice în mod expres folosirea denumirii mezeluri dacă aceste produse nu conțin o proporție semnificativă de materie primă de origine animală.

Având în vedere aceste aspecte, am solicitat Comisiei Europene, în baza procedurilor parlamentare de care dispun, să îmi comunice care sunt instrumentele de care dispune instituție în vederea interzicerii folosirii denumirii de mezeluri dacă aceste produse nu conțin o proporție semnificativă de materie primă de origine animală.

Astăzi am primit răspuns din partea doamnei Stella Kyriakides, Comisar European pentru Sănătate și Siguranța Alimentară. Vă redau mai jos răspunsul integral:
„Legislația UE nu prevede cerințe specifice privind conținutul minim de carne din produsele din carne. Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare stabilește cerințe generale referitoare la etichetarea produselor alimentare și conține o serie de dispoziții care le permit statelor membre să acționeze atunci când anumite mențiuni, sau etichetarea în ansamblu, îi induc în eroare pe consumatori. În ceea ce privește carnea, regulamentul stabilește dispoziții specifice pentru definirea cărnii și criterii conexe privind conținutul maxim de grăsime și țesut conjunctiv pentru indicarea cărnii în lista de ingrediente. Termenul „carne” poate fi folosit numai în cazul în care este în conformitate cu această definiție. În plus, acest regulament impune indicarea cantității unui ingredient (respectiv a cărnii), dacă ingredientul respectiv (a) figurează în denumirea produsului alimentar sau este asociat acestei denumiri de către consumator, (b) este scos în evidență în etichetare prin cuvinte, imagini sau reprezentări grafice sau (c) este esențial pentru a caracteriza un produs alimentar și pentru a-l diferenția de produsele cu care ar putea fi confundat din cauza denumirii sale sau a aspectului său.

Aceste informații trebuie să figureze în denumirea produsului alimentar, imediat lângă acesta ori în lista ingredientelor. Comisia consideră că legislația actuală oferă cadrul necesar și instrumente suficiente pentru a evita inducerea în eroare a consumatorilor cu privire la caracteristicile produselor din carne. Punerea în aplicare a dispozițiilor de mai sus este responsabilitatea autorităților competente din statele membre”, a subliniat europarlamentarul român Daniel Buda (PPE), vicepreședinte al Comisiei de agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European, pe pagina sa Facebook.

Citește și

Comentariile sunt închise

Utilizăm cookie-uri pentru a vă asigura cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Dacă veți continua să utilizați acest site, trebuie să vă exprimați acordul asupra acestui lucru. Accept Citeste mai mult