Ne paște o criză de medicamente! Producătorii europeni de medicamente generice au avertizat că, din cauza creşterii costurilor la electricitate, ar putea înceta să mai producă anumite medicamente generice ieftine, şi au cerut, în paralel, revizuirea modului de stabilire a preţurilor, transmite agenția Reuters, citată de AGERPRES.
Medicines for Europe, organizaţia de lobby a industriei medicamentelor, ce reprezintă companii precum Teva, Sandoz sau Kabi, a trimis marţi o scrisoare deschisă miniştrilor Energiei şi Sănătăţii din statele UE, înaintea reuniunii extraordinare de vineri, în care cer măsuri pentru reducerea poverii reprezentate de costurile la electricitate. Scrisoarea a fost trimisă şi unor importanţi comisari europeni.
Producătorii de medicamente susțin că, pentru anumite fabrici de profil din Europa, preţurile la electricitate au crescut de zece ori, iar costurile cu materiile prime au înregistrat o creştere cuprinsă între 50% şi 160%.
Totodată, prin vocea Medicines for Europe, asociaţiile producătorilor de medicamente generice din statele membre cer autorităţilor sanitare naţionale să dea dovadă de o mai mare flexibilitate când vine vorba de preţul acestora.
„Am putea înceta să mai producem trei, poate cinci, medicamente din cauza impactului direct şi indirect al creşterii costurilor la energie”, a declarat Elisabeth Stampa, director executiv la Medichem SA, un producător de profil din Barcelona, Spania.
La rândul său, directorul general de la Medicines for Europe, Adrian Van Den Hoven, a declarat pentru Reuters că explozia costurilor la energie afectează un sector care a fost forţat să se consolideze din cauza presiunii preţurilor, făcând piaţa mai vulnerabilă la întreruperile de aprovizionare.
„Costurile mari cu energia consumă toate marjele pentru mulţi producători de medicamente esenţiale din sistemul de preţuri fixe în care operăm în Europa”, a explicat Adrian Van Den Hoven.
Potrivit Medicines for Europe, medicamentele generice reprezintă aproximativ 70% din toate medicamentele eliberate în Europa, multe dintre ele tratând afecţiuni grave, precum infecţii sau cancer, dar reprezintă doar 29% din notele de plată cu medicamentele din regiune.
Creşterea costurilor cu energia riscă să submineze o recentă strategie destinată creşterii producţiei de medicamente în Europa pentru a face regiunea mai autonomă, după ce pandemia de COVID-19 a scos la lumină dependenţa de furnizorii din străinătate şi a dus la perturbarea anumitor lanţuri de aprovizionare.
Adrian Van Den Hoven a arătat că infuziile standard pentru spitale se numără printre produsele farmaceutice care necesită o mare cantitate de energie pentru a fi produse, pentru că au nevoie să fie încălzite şi răcite pentru a fi sterile. Acelaşi lucru este valabil pentru procesele de fermentare care stau la baza unor antibiotice utilizate în mod frecvent.
Potrivit directorului executiv la Medichem SA, Elisabeth Stampa, efectele scumpirii energiei variază de la tarifele mai mari pentru shipping până la subcontractorii care percep cu 30% mai mult pentru eliminarea deşeurilor. Stampa nu a dorit să dezvăluie numele medicamentelor care ar putea fi afectate în cadrul procesului anual de revizuire a portofoliului, însă a menționat că, în cazul eliminării vreunui produs, clienţii vor primi un preaviz de şase până la 12 luni pentru a găsi un nou furnizor.
La rândul său, preşedintele Asociaţiei Industriei Farmaceutice Italiene, Marcello Cattani, a precizat că în acest an costurile cu energia sunt de şapte ori mai mari decât anul trecut, în timp ce dolarul american, în care sunt plătite de obicei ingredientele internaţionale, s-a apreciat în raport cu euro.
„Sectorul nu poate transfera costurile mai mari. Riscul unui impact negativ asupra producţiei şi disponibilităţii de medicamente este foarte ridicat”, a subliniat Cattani.
