Critici dure asupra ideii voucherelor pentru îngrășăminte la Azomureș: ”Sună a comunism”

Propunerea recentă a ministrului Energiei potrivit căreia, după preluarea combinatului Azomureș de către Romgaz, fermierii ar putea primi îngrășăminte „în contul” subvențiilor APIA, pe bază de bonuri valorice, a stârnit reacții mixte în mediul agricol din România. Expertul în piețele de mărfuri agricole, Cezar Gheorghe, respinge ferm ideea, pe care o consideră o intervenție riscantă în mecanismele de piață.

”Mie, personal, îmi jignește inteligența. Este o altă scamatorie, prin care le oprim fermierilor banii de subvenții, cumpărăm combinatul, dăm gazul la ce preț vrem noi, pornim combinatul cu banii voștri din subvențiile și apoi vă vindem noi îngrășăminte contra voucherelor la ce preț vrem noi, ce paritate logistică vrem noi. Nu ți se pare că asta sună a monopol și a comunism de ultima clasă?”, a afirmat Cezar Gheorghe, la AGRO TV, în emisiunea ”Agricultura la Raport” realizată de Ovidiu Ghinea.

Expertul avertizează că legarea subvențiilor pe suprafață de un anumit furnizor de inputuri ridică semne de întrebare privind concurența și funcționarea pieței.

Temeri privind eficiența managementului

O altă critică vizează modul în care ar putea funcționa combinatul în eventualitatea preluării de către o companie de stat.

”Nici nu vreau să mă gândesc dacă preia Romgaz, ce va fi acolo: staff, directori, subdirectori, secretare, comitete de primire, consilii de administrație, ce căpușală o să fie acolo, că așa se întâmplă. Îmi pare rău să o spun, dar chestia asta nu merge, să îi bagi fermierului mâna în buzunar și apoi să-i dai îngrășăminte la ce preț vrei tu, când vrei tu și unde vrei tu, pentru că tu nu ai bani să cumperi combinatul”, a mai subliniat expertul în piețele de mărfuri agricole.

O alternativă reală – societate pe acțiuni cu fermieri, stat și fond de investiții

În locul modelului bazat pe vouchere din subvenții, Cezar Gheorghe propune o altă variantă: constituirea unei societăți pe acțiuni în care fermierii să devină acționari. În acest scenariu, fermierii ar fi direct interesați de profitabilitatea combinatului, iar un fond de investiții ar exercita un control strict asupra costurilor și performanței, asigurând raportări periodice și transparență.

”Statul ar trebui să spună așa: asociațiile de fermieri să se adune și să facem un S.A, în care toți fermierii sunt participanți, fiecare cu cât poate, i se dau fiecăruia acțiuni în funcție de cu câți bani contribuie, iar statul român pune 10%. Mai aducem și un fond de investiții să pună grosul banilor și formăm un consiliu de administrație, iar fondul de investiții supraveghează. Și ia să vezi cum o să fie cointeresați cu toții: fermierii să cumpere de la Azomureș, ca să aibă profit, fondul de investiții va supraveghea la sânge toate operațiunile, toate costurile, tot ce înseamnă management etc. (…) Aici este tot secretul. Dacă ar fi o chestie deschisă, da, ar fi extrem de bine, pentru că s-ar crea transparență și o raportare trimestrială despre rezultate. Așa se face businessul”, a subliniat Cezar Gheorghe.

Discuția despre viitorul Azomureș nu este una marginală. Combinatul din Târgu Mureș este cel mai mare producător de îngrășăminte chimice din România, iar repornirea sa la capacitate relevantă ar putea reduce dependența de importuri și ar stabiliza costurile pentru fermieri.

Totuși, modul în care se va face această relansare este esențial. Piața îngrășămintelor este extrem de sensibilă la prețul gazului și la competiția regională, iar orice intervenție administrativă poate avea efecte pe termen lung asupra competitivității agriculturii românești.