16 iunie 2021 - 11:04

Noutăți de la Bruxelles privind consumul de pesticide. „Va fi în funcție de specificul fiecărei țări”

În ceea ce privește consumul de pesticide, obiectivul reducerii acestuia trebuie atins „în mod colectiv, nu stat cu stat”.

În condițiile în care agricultura din România folosește mai puțină substanță activă la hectar decât media europeană, în contextul noilor politici europene (Green Deal, De la fermă la furculiță, biodiversitate) reducerea consumului de produse pentru protecția plantelor (pesticide) va fi în funcție de specificul fiecărei țări, este noutatea adusă de la Bruxelles de Carmen Avram, eurodeputată S&D.

„Am avut discuția aceasta cu domnul Mihail Dumitru, de la DG AGRI, anul trecut, și a dat asigurări că reducerea pesticidelor va fi în funcție de specificul fiecărei țări. Trebuie să se țină cont că România, spre exemplu, folosește mai puțină substanță activă la hectar decât media europeană și am făcut demersuri în acest sens, în toate amendamentele depuse de mine pe strategiile acestea noi – De la fermă la furculiță și pe biodiversitate -, am cerut să se atingă aceste ținte în mod colectiv, nu stat cu stat”, a declarat Carmen Avram, europarlamentară S&D, în cadrul webinarului „PAC la start” de joi, 18 februarie 2021.

Răspunsul oficialului european vine după ce în cadrul aceluiași eveniment, Ionel Arion, președintele Pro Agro, a vorbit despre problemele cu care se vor confrunta fermierii români în orizonul PAC post-2020, una dintre ele fiind și consumul de pesticide.

Aceasta este strâns legată de sustenabilitatea producției agroalimentare în contextul constrângerilor generate de strategiile gândite la Bruxelles.

„Cum putem să fim noi sustenabili, în contextul în care primim tot mai multe constrângeri şi tot mai multe provocări din partea Uniunii Europene? Și aici ne referim strict la Green Deal sau ne putem duce până la interzicerea substanţelor de protecţie a plantelor şi aşa mai departe. Una dintre întrebările colegilor mei este dacă un alt buget sau o altă ramură a economiei Uniunii Europene mai alocă atât de mulţi bani pentru înverzire, pentru Green Deal, cum alocă domeniul agriculturii sau conex agriculturii. Mai mult de 30% din propriul buget va fi alocat pentru aceste scheme.

Pe ceea ce înseamnă interzicerea substanţelor de protecţie a plantelor, trebuie să fim inconştienţi să credem că putem hrăni cu eco şi cu bio 500 de milioane de locuitori ai Uniunii Europene în viitorul apropiat. Nu cred că vom putea face faţă noi, ca fermieri români, în contextul european, cu atât de multe interdicţii şi poate că ar fi bine să filtrăm o parte din acestea. Interzicerea pesticidelor ne va decapitaliza”, a precizat Arion.

Utilizăm doar circa 560 de grame de pesticide la hectar

Datele Alianței pentru Agricultură și Cooperare relevă că, la noi în țară, sunt circa 200 de substanțe active autorizate, în timp ce la nivelul blocului comunitar (UE27) sunt aproximativ 400. Mai mult, în cazul țări terțe, cum este și cazul Turciei (mare exportator de fructe și legume către România), sunt circa 1.000 de substanțe active autorizate pentru protecția plantelor.

Costurile deosebit de ridicate și timpul îndelungat de circa 7-12 ani fac punerea pe piața a unor noi produse de protecția plantelor o misiune aproape imposibilă, indiferent că vorbim de pesticide sau de bio-pesticide, a căror punere pe piață urmează aceleași rigori.

România este o zonă endemică pentru organisme foarte agresive, care nu mai sunt prezente în alte state membre (precum Tanymecus dilaticollis), iar interzicerea unor insecticide moderne din grupa neonicotinoidelor (sau neonixuri) pentru tratamentul seminţelor poate diminua drastic producția de porumbului și floarea-soarelui, culturi la care acest membru deține un loc fruntaș.

Agricultura UE este în prezent supusă unor constrângeri majore, precum Green Deal și strategia Farm to Fork, strategia pentru biodiversitate, unor condiționalități ce vin cu costuri sporite, nu doar pentru fermieri, ci și pentru jumătate de miliard de consumatori europeni.

„Se estimează o sporire a costurilor pentru producătorii europeni de 400% odată cu implementarea strategiilor menționate anterior”, trag un semnal de alarmă fermierii români.

Experții Alianței spun că, de multe ori, soluțiile propuse au, paradoxal, efecte nedorite asupra mediului, de pilda aplicarea tratamentelor în vegetație pentru combaterea insectelor dăunătoare în locul tratamentului industrial ale semințelor.

Îmbunătăţirea mediului şi a zonelor rurale pune accent pe menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii mediului din zonele rurale, prin promovarea unui management durabil atât pentru suprafeţele agricole, cât şi pentru cele forestiere. Plantele de cultură produc oxigen și stochează carbon, astfel încât activitatea agricolă are un efect pozitiv asupra mediului.

„Ca urmare, calitatea şi dimensiunea terenului agricol, în special ale celui arabil, constituie un factor important pentru dezvoltarea rurală și noi, fermierii, suntem primii care avem grijă de resursa noastră cea mai importantă. Nu dorim să aplicăm substanțe de care nu avem nevoie și să creștem fără motiv costurile de producție”, spun fermierii din Alianță.

Tot ei spun că, în ceea ce privește consumul de pesticide, deciziile privind reducerea sau interzicerea trebuie să fie luate ținând cont de rezultatele științifice și nu în baza presiunilor emoționale sau politice, iar aplicarea unor constrângeri, indiferent de cantitatea utilizată în prezent, este profund discriminatorie pentru acele state care utilizează tehnologii cu consum moderat, sub media europeană, cum este cazul României.

Conform datelor publicate pe site-ul FAO – http://www.fao.org/faostat/en/#data/EP- în prezent, România utilizează aproximativ 560 grame de substanță activă (s.a.) de pesticide pe hectar, în timp ce media UE este cu mult peste 2 kg s.a. ha.

„Orice decizie în sensul reducerii cantității de produse de protecție a plantelor trebuie să țină cont de aceste realități, iar obiectivele trebuie adaptate la nivelul fiecărui stat membru în funcție de specificul acestuia, pentru a reduce dozele până se ajunge la media europeană și după ce ajung toate statele membre la nivelul mediei europene să discutăm de o reducere sub medie, pentru statele membre care aplică cantități mai mari”, scriau cei din Alianță într-o scrisoare deschisă dată publicității în 5 noiembrie 2020.