În ediția de miercuri a emisiunii ”Agricultura la Raport”, Ovidiu Ghinea i-a avut ca invitați în studioul AGRO TV pe trei fermieri importanți din trei județe cu potențial agricol ridicat ale României: Marian Popa (Teleorman), Vasile Paraschiv (Ialomița) și Anghel Constantin (Călărași). Subiectul abordat în emisiune s-a concentrat în jurul neonicotinoidelor. Astfel, fermierii au justificat de ce au nevoie de aceste substanțe pentru a-și realiza producțiile agricole.
În emisiune a intervenit telefonic și Constantin Dobrescu, vicepreședintele ROMAPIS, asociație care se implică într-o inițiativă cetățenească de strângere de semnături, la nivel european, pentru eliminarea treptată a pesticidelor sintetice până în 2035.
”Poziția Romapis este una foarte clară: ne exprimăm în favoarea respectării regulamentului european care interzice folosirea neonicotinoidelor. Trebuie să ne păstrăm în legalitate, deci și în România trebuie să se întâmple ceea ce se întâmplă la nivel european din punct de vedere legal.
Noi, cei din sectorul apicol am avut pierderi în fiecare an. Avem siguranța că o bună parte din pierderile pe care le suferim se datorează și neonicotinoidelor. (…) Avem un raport, de exemplu, pentru anul 2015, de la IDSA, cu toate cazurile de analize în care a rezultat intoxicarea cu diverse pesticide, printre care și neonicotinoidele”, a precizat Dobrescu.
”Domnul Dobrescu pedalează pe ideea că există o directivă europeană în acest sens. Păi câte nu sunt, care sunt împotriva lucrurilor care ar trebui să se întâmple și care doresc să ne pună nouă piedică? Eu am mai spus: noi o să facem producții de o să speriem lumea, nu doar Europa, dacă facem sisteme de irigat. Pentru că avem condiții. Așa că vedeți că este și o luptă politică, chiar în interiorul Europei, (…) sunt multe lucruri care vor veni și vor pune piedică dezvoltării agriculturii românești”, a intervenit în discuție Marian Popa.
Constantin Dobrescu: ”Legile trebuie respectate, nu discutate. Avem legi europene, avem legi ale țării noastre. Nu este o soluție să găsim scuze pentru a nu respecta legile pentru că nu ne convin nouă și să le respectăm doar pe acelea care ne convin.”
Marian Popa: ”Nu eu sunt cel care a dat derogări. Cei care dau derogări respectă legile, pentru că au primit aprobare.”
În discuție a intervenit și fermierul Vasile Paraschiv, care a îndemnat spre o strategie care să țină cont atât de îngrijorările apicultorilor, cât și de cele ale fermierilor. ”Dacă un stup produce un kilogram de miere în loc să producă 20, mai ține apicultorul stupul? Ei bine, și la noi trebuie să ne gândim la fel. Dacă eu întorc o cultură sau jumătate din cultură nefiind tratată, eu ies în pierdere. Cine îmi acoperă aceste pierderi? Deci haideți să o gândim în așa fel încât să fie o înțelegere între noi, fermierii și apicultori, pentru că așa cum au mers lucrurile de atâta timp, cred că se poate merge și în continuare fără probleme”, a spus fermierul ialomițean.
În plus, Anghel Constantin a atras atenția asupra pericolelor pe care interzicerea neonicotinoidelor le-ar putea reprezenta pentru culturile de floarea soarelui. ”Există un scenariu. În cazul în care nu există substanțe pentru tratat, suntem nevoiți să nu mai cultivăm floarea soarelui. Atenție la ce vă spun! Și o vom înlocui cu șofrănel, cu năut sau alte culturi. Trebuie să fim foarte atenți. Dreptatea este de ambele părți”, a subliniat acesta.
”Nu. dreptatea este una, iar adevărul este unic. Nu putem să îndoim dreptatea după cum ne convie nouă”, l-a contrazis reprezentantul ROMAPIS pe fermierul din Călărași. ”Dacă ne convine să folosim otrăvuri, otrăvim solul, aerul, hrana, doar pentru că trebuie să facem noi producție. Alți agricultori din alte țări rezistă fără neonicotinoide și fac uz de metode agro-tehnice, cum ar fi rotația culturilor. (…) De curând, fermieri mari ne-au spus că dacă nu vrem neonicotinoide, ne otrăvesc cu altceva și o să ne pară rău”, a mai adăugat acesta.
”Nu cred că un fermier a spus că noi otrăvim lumea. Nu cred că a folosit o astfel de expresie, pentru că noi nu otrăvim”, a intervenit Vasile Paraschiv.
”Domnul Dobrescu, să fie clar un lucru. Noi vrem să conviețuim cu dumneavoastră, cu albinarii. Să ne fie bine și nouă și dumneavoastră”, a conchis și Anghel Constantin.
este parte a
Un răspuns
ROG pe toată lumea să citească această scrisoare, dar mai ales pe AGRICULTORI !!!
Așa vă veți informa ce înseamnă NEONICOTINOIDELE pentru sănătatea UMANĂ !!!
Si nu uitați AVEȚI SOLUȚII VIABILE studiate deja in Romania !!! Puteti fi ”FRUNCEA ” Romaniei dar alegeți in FAVOAREA VIEȚII
Aveți dreptul la VIAȚĂ dat de bunul DUMNEZEU !
”Stimate Domnule Ministru,
Ne alăturăm prin acest mesaj tuturor acelora care vă cer să reveniți asupra deciziei utilizării neonicotinoidelor în agricultură. Deși utilizate în combaterea dăunătorilor din agricultură, horticultură și pomicultură, neonicotinoidele vin la pachet cu o serie întreagă de efecte nefaste (dovedite științific) care nu justifică folosirea lor, cu atât mai mult cu cât există multe alte soluții alternative viabile. Din acest motiv, multe țări din Uniunea Europeană și din lume au decis interzicerea utilizării acestor substanțe toxice.
Ca medici și promotori ai unei vieți sănătoase și naturale, considerăm că e de datoria noastră să ne adresăm Dumneavoastră pentru a pune capăt acestui dezastru, atât pentru a proteja sănătatea românilor cât și pentru agricultura românească.
Iată câteva dintre motivele care ne-au determinat să facem acest demers, în speranța că acesta va fi ascultat și luat în considerare:
Neonicotinoidele sunt substanțe chimice care acționează predominant la nivelul sistemului nervos central al insectelor, dar care afectează și sănătatea umană. Acestea sunt absorbite de rădăcina plantelor și apoi distribuite în aproape toate țesuturile, inclusiv în flori și în polenul acestora. Aceasta înseamnă că nu pot fi îndepărtate din interiorul fructelor sau legumelor (prin spălare sau decojire) și că le vom ingera de fiecare dată, ceea ce implică un risc mare de expunere prin aport alimentar. O altă cale de expunere este cea aeriană, ele fiind inhalate odată cu polenul plantelor putând declanșa astfel crize de astm, alergii sezoniere sau disfuncții pulmonare cronice la cei expuși constant. Important de reținut: nu există un antidot specific pentru neonicotinoide.
Inițial s-a crezut că acționează țintit asupra dăunătorilor din agricultură, studii ulterioare au demonstrat faptul că sunt afectate și organismele nevizate, incluzând aici alte insecte, printre care și albinele dar și animalele, plantele (afectând astfel biodiversitatea) și mai mult decât atât s-a dovedit că are efecte nefaste și asupra omului.
Albinele expuse neonicotinoidelor sunt afectate la nivelul sistemului nervos si mor ulterior.
Fără albine, care asigura polenizarea plantelor ce ne furnizează o treime din alimentele pe care le consumam, s-ar crea un dezastru la nivele multiple.
Insecticidele din clasa neonicotinoidelor au timp de înjumătățire lung, putând persista în sol ani de zile și mai mult decât atât, se pot infiltra ajungând în rezervele de apă. Pe de altă parte, unii dintre metaboliții lor pot avea efecte de câteva sute de ori mai intense decât substanța-mamă.
Atât copiii cât și adulții sunt expuși efectelor negative ale acestora. Deși intoxicațiile acute sunt mai rare, totuși nu sunt de neglijat având în vedere că pot conduce la insuficiență respiratorie și deces. Expunerea cronică la neonicotinoide (care se face de obicei prin ingerarea vegetalelor tratate cu aceste substanțe) poate conduce la apariția bolilor cronice degenerative prin toxicitatea dată de acestea. Au fost raportate situații de toxicitate la nivelul ficatului, al sistemului nervos și imunitar, la afectarea ADN-ului, a echilibrului endocrin și a sistemului reproducător (scăderea testosteronului la bărbați și a hormonilor LH și FSH la femeie, micșorarea testiculelor, respectiv a ovarelor și scăderea numărului de spermatozoizi, respective ovule, precum și forme anormale ale lor) dar și corelația cu anumite tipuri de cancer. Mai mult, femeile însărcinate care locuiesc în apropierea culturilor tratate cu neonicotinoide prezintă un risc semnificativ de a da naștere unor copii cu malformații cardiace, anencefalie sau autism.
Pentru a preveni astfel de probleme de sănătate, vă rugăm insistent să LUAȚI ÎN CONSIDERARE VIAȚA, să mobilizați Instituții de Cercetare care să găsească și să implementeze soluții alternative, biologice, de tratare a culturilor de porumb și floarea soarelui care să PROTEJEZE albina și sănătatea umană !!!
Mai jos aveți o mică parte dintre articolele științifice publicate pe tema neonicotinoidelor.
Andrew P. Burke, Yosuke Niibori, Hayato Terayama et al. 2018. Mammalian susceptibility to a neonicotinoid insecticide after fetal and early postnatal exposure
Calderón-Segura ME, Gómez-Arroyo S, Villalobos-Pietrini R, Martínez-Velenzuela C, Carbajal-López Y, Calderón-Ezquerro Mdel C, et al. 2012. Evaluation of genotoxic and cytotoxic effects in human peripheral blood lymphocytes exposed in vitro to neonicotinoid insecticides. News. J Toxicol 2012 612647, doi:10.1155/2012/612647 [PMC free article] [PubMed] [CrossRef] [Google Scholar]
Cao L, Chen B, Zheng L, Wang D, Liu F, Huang Q. Assessment of potential dermal and inhalation exposure of workers to the insecticide imidacloprid using whole-body dosimetry in China. J Environ Sci (China) 2015;1(27):139–146. [PubMed] [Google Scholar]
Carly Hyland, Asa Bradman, Roy Gerona, Sharyle Patton, Igor Zakharevich, Robert B. Gunier, Kendra Klein. 2019. Organic diet intervention significantly reduces urinary pesticide levels in U.S.children and adults.
Carmichael SL, Yang W, Roberts E, Kegley SE, Padula AM, English PB, et al. Residential agricultural pesticide exposures and risk of selected congenital heart defects among offspring in the San Joaquin Valley of California. Environ Res. 2014;135:133–138. [PMC free article] [PubMed] [Google Scholar]
Chen M, Tao L, McLean J, Lu C. 2014. Quantitative analysis of neonicotinoid insecticide residues in foods: implication for dietary exposures. J Agric Food Chem 62 6082 6090, doi:10.1021/jf501397m [PMC free article] [PubMed] [CrossRef] [Google Scholar]
Chen M, Tao L, McLean J, Lu C. 2014. Quantitative analysis of neonicotinoid insecticide residues in foods: implication for dietary exposures. J Agric Food Chem 62(26): 6082-6090.
Cimino AM, Boyles AL, Thayer KA, Perry MJ. 2017. Effects of Neonicotinoid Pesticide Exposure on Human Health: A Systematic Review. Environ Health Perspect 125(2): 155-162.
Dwyer JB, McQuown SC, Leslie FM. 2009. The dynamic effects of nicotine on the developing brain. Pharmacol Ther 122(2): 125-139.
Elyse Caron-Beaudoin, Rachel Viau, J. Thomas Sanderson. 2018. Effects of Neonicotinoids on Promoter-Specific Expression and Activity of Aromatase (CYP19) in Expression in Hs578t Breast Cancer Cells and the role of the VEGF Pathway.
Forrester MB. Neonicotinoid insecticide exposures reported to six poison centers in Texas. Hum Exp Toxicol. 2014;33(6):568–573. [PubMed] [Google Scholar]
Kathrin L. Klarich Wong, Danielle T. Webb, Matthew R. Nagorzanski et al. 2019. Chlorinated Byproducts of Neonicotinois and Their Metabolites: Unrecognized Human Exposure Potential? Enviromental Science & Technology Letters 2019, 6, 98-105
Li P, Ann J, Akk G. 2011. Activation and modulation of human α4β2 nicotinic acetylcholine receptors by the neonicotinoids clothianidin and imidacloprid. J Neurosci Res 89 8 1295 1301, doi:10.1002/jnr.22644 [PMC free article] [PubMed] [CrossRef] [Google Scholar]
JT, Fujioka K, Ikenaka Y, Nakayama SMM, Mizukawa H, Aoyama Y, et al. 2015. Relationship between urinary N-desmethyl-acetamiprid and typical symptoms including neurological findings: a prevalence case-control study. PLoS One 10 11 e0142172, doi:10.1371/journal.pone.0142172 [PMC free article] [PubMed] [CrossRef] [Google Scholar]
Mason R, Tennekes H, Sánchez-Bayo F, Jepsen PU. Immune suppression by neonicotinoid insecticides at the root of global wildlife declines. J Environ Immunol Toxicol. 2013;1(1):3–12. [Google Scholar]
Michalis Koureas, Aspasia Tsezou, Andreas Tsakalof, Timoklia Orfanidou, Christos Hadjichristodoulou.2014. Increased levels of oxidave DNA damage in pesticide sprayers in Thessaly region (Greece). Implications of pesticide exposure.
Mohamed F, Gawarammana I, Robertson TA, Roberts MS, Palangasinghe C, Zawahir S, et al. 2009. Acute human self-poisoning with Imidacloprid compound: a neonicotinoid insecticide. PLoS One 4 4 e5127,
doi:10.1371/journal.pone.0005127 [PMC free article] [PubMed] [CrossRef] [Google Scholar]
Perry MJ. Effects of environmental and occupational pesticide exposure on human sperm: a systematic review. Hum Reprod Update. 2008;14(3):233–242. [PubMed] [Google Scholar]
Phua DH, Lin CC, Wu M, Deng JF, Yang CC. Neonicotinoid insecticides: an emerging cause of acute pesticide poisoning. Clin Toxicol (Phila) 2009;47(4):336–341. [PubMed] [Google Scholar]
Pisa LW, Amaral-Rogers V, Belzunces LP, Bonmatin JM, Downs CA, Goulson D, et al. Effects of neonicotinoids and fipronil on non-target invertebrates. Environ Sci Pollut Res Int. 2015;22:68–102. [PMC free article] [PubMed] [Google Scholar]
Quan Zhang, Zhengbiao Lu, Chi-Hsuan Chang, Chang Yu, Ximing Wang, Chensheng Lu. 2019. Dietary risk of neonicotinoid insecticides through fruit and vegetable consumption in school-age children. Environment International 126 (2019) 672-681
Q. Zhang, Z. Li, C.H. Chang, J.L. Lou, M.R. Zhao, C. Lu.2018. Potential human exposure to neonicotinoid insecticides: A review. Environment Pollution 236 (2018) 71-81
Rundlöf M, Andersson GKS, Bommarco R, Fries I, Hederström V, Herbertsson L, et al. 2015. Seed coating with a neonicotinoid insecticide negatively affects wild bees. Nature 521 7550 77 80, doi:10.1038/nature14420 [PubMed] [CrossRef] [Google Scholar]
Sánchez-Bayo F. 2014. The trouble with neonicotinoids. Science 346 6211 806 807
Wenchao Han, Ying, Xiaoming Shen.2018. – Human exposure to neonicotinoid insecticides and the evaluation of their potential toxicity: An overview. Chemosphere 192 (2018) 59-65.
Yang W, Carmichael SL, Roberts EM, Kegley SE, Padula AM, English PB, et al. Residential agricultural pesticide exposures and risk of neural tube defects and orofacial clefts among offspring in the San Joaquin Valley of California. Am J Epidemiol. 2014;179(6):740–748. [PMC free article] [PubMed] [Google Scholar]
Cu stima,
Dr. Mirela Strant, Medic specialist Medicina de Familie
Competență Apifitoterapie
Dr. Stefan Stângaciu, Medic specialist Medicina de Familie
Președintele Societății Romane de Apiterapie”
Domnul să vă dea înțelepciune!