AAC la Congresul European al Fermierilor: Fermierii nu mai pot susține COSTURILE de producție!
Congresul European al Fermierilor – Delegația Alianței pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a participat la cea de-a zecea ediție a Congresului Agricultorilor Europeni organizat de COPA-COGECA, în perioada 12-14 octombrie, în Sibenik, Croația. Anul acesta, tema a fost: O agricultură europeană rezilientă și provocările mondiale.
Congresul European al Fermierilor a avut peste 40 de vorbitori și au fost prezenți peste 350 de producători, reprezentanți de cooperative și organizații ale acestora din Europa.
Detalii privind acesta se găsesc aici: #FarmersCongress22@COPACOGECA
Printre aspectele de interes pentru fermierii și cooperativele din România s-a discutat de:
-Necesitatea urgentării aprobării utilizării tehnicilor de ameliorare moderne;
-Propunerea de regulament privind utilizarea sustenabilă a produselor de protecția plantelor;
-Prețurile foarte crescute la inputuri;
-Necesitatea oferirii de alternative înainte de a interzice substanțe de protecția plantelor;
-Nevoia de actualizare a legislației privind animalele carnivore mari;
-Criza cauzată de Războiul din Ucraina;
-Seceta pedologică și arșița atmosferică;
-Instrumente de managementul riscurilor în Agricultură flexibile și adaptate la specificitățile fiecărui stat;
-Planurile Naționale Strategice și strategiile dezbătute;
-Promovarea agriculturii ca o soluție pentru asigurarea hranei, a securității alimentare a lumii și ca un contributor important la biodiversitate și mediu (nu un dușman, așa cum se lasă de înțeles ca poluareavine de la zootehnie).
Delegația română a ridicat problemele cele mai stringente cu care se confruntă fermierii și cooperativele din țara noastră. AAC a susținut public ca instrumentele pe care le are astăzi fermierul european, sunt insuficiente pentru a rămâne sustenabil, iar problemele provocate de criza actuala trebuie să își găsească răspuns și susținere europeană, nu doar locală.
La categoria provocărilor din agricultură, fără menționarea celor evidente, create de criza sanitară, de conflictul prelungit din Ucraina și consecințele sale multivalente pe care întreaga lume le resimte, Comisia Europeană merge mai departe, în același ritm, cu implementarea Pactului Verde iar strategia ”De la fermă la consumator”, așa cum a fost lansată este o adevărată provocare, care însă, devine un impediment în noile contexte geo-politice.
Exemplul elocvent este cel al unui Regulament care se dorește a fi instrument al acestei Strategii: Regulamentul privind utilizarea sustenabilă a pesticidelor, astfel, reducerea sub forma unor procente nete nu are nicio justificare, iar dacă forma actuală va fi aprobată, producția României va suferi o scădere de 40%, conform estimărilor AAC.
Prețurile inputurilor cresc și există o reală problemă cu capacitatea de autosusținere a fermierilor, dublată de o criză a fertilizanților. În România, foarte mulți fermieri nu mai pot susține COSTURILE de producție , iar aceasta este o problemă generală a fermierului European. Dublate de o interdicție de a utiliza suficiente pesticide, cei care vor mai reusi să producă vor produce cu costuri foarte mari, ceea ce va impacta prețul final și va afecta jumătate de miliard de consumatori europeni.
Este clar ca fermierii și cooperativele au nevoie de mai multe instrumente pentru a-și putea continua activitatea în aceste condiții și să nu se ajungă la o problemă socială. Pentru acești oameni, dacă se vor afla în imposibilitatea de a mai face agricultură, șansele să se reprofileze sau să își găsească alte locuri de muncă sunt mici. Se va ajunge la o problemă socială care ne va costa pe noi toți mai mult. Pentru a avea acces mai facil la instrumente este necesar ca actele delegate ale regulamentului PAC să cuprindă flexibilizări pentru a permite asigurarea cofinanțării instrumentelor de managementul riscurilor adaptate la nevoile specifice ale fiecarui stat.
Una dintre soluții este ca autoritățile europene, să introducă în același pachet, alături de proiectul de regulament privind utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor, proiectul de directiva/regulament pentru utilizarea inovării și a tehnicilor de ameliorare moderne.
Conflictul din Ucraina se prelungește, din păcate. Se pare că nu va exista consens prea curand, în ciuda tuturor eforturilor. Poporul ucrainian va trebui susținut în tot acest timp și chiar o bună perioadă după încheierea conflictului, fiindcă violența atacurilor este de neimaginat. Ajutorul va trebui să vină de la fiecare dintre noi, iar Uniunea Europeană trebuie să fie, în continuare, solidară. România și celelalte state vecine au susținut acest ajutor, uneori chiar prin sacrifcarea unor interese proprii. Cerealele din Ucraina au prețuri mult mai mici și au fost importate în cantități mari iar acest lucru nu este posibil să nu creeze dezechilibre ale prețurilor și ale capacităților logistice, dar NU putem fi de acord cu importul de floarea soarelui, porumb, tratate cu substanțe interzise în U.E. sau cu rapiță modificată genetic care ajunge pe teritoriul european, din moment ce producătorilor noștri li se aplică reguli mult mai stricte.
Îngrijorările delegației române au fost confirmate și în concluziile președinților Copa și Cogeca care atras atenția asupra situației noi, cu provocari inedite și extrem de complicată în care se află sectorul agro-alimentar european.
Cea de-a 11-a ediție a Congresului Fermierilor Europeni, va avea loc în anul 2024, în România, în București, iar acesta va fi un nou prilej prin care vom putea arăta colegilor europeni care sunt provocările majore ale fermierilor și cooperativelor noastre.
Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de fermieri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului agroalimentar românesc.