Comisia Europeană a adoptat Pactul verde care conține o serie de noi propuneri în vederea refacerii naturii Europei până în 2050. În opt ani, utilizarea pesticidelor se va reduce la jumătate.
Comisia Europeană a adoptat miercuri propuneri inovatoare în vederea refacerii ecosistemelor deteriorate a statelor membre UE și a readucerii naturii în Europa. Comisia propune, de asemenea, reducerea utilizării și a riscului pesticidelor chimice cu 50% până în 2030. Acestea sunt propunerile legislative emblematice pentru a urma strategiile privind biodiversitatea de la fermă la mâncare și vor contribui la asigurarea rezistenței și securității aprovizionării cu alimente în UE și în întreaga lume.
“Propunerea de lege pentru restaurarea naturii este un pas cheie în evitarea colapsului ecosistemului și prevenirea celor mai grave efecte ale schimbărilor climatice și pierderii biodiversității. Restaurarea zonelor umede, râurilor, pădurilor, pășunilor, ecosistemelor marine, mediilor urbane și a speciilor pe care le găzduiesc din UE este o investiție crucială și rentabilă în securitatea alimentară, reziliența climatică, sănătatea și bunăstarea noastră. Astfel, noile norme privind pesticidele chimice vor reduce amprenta de mediu a sistemului alimentar al UE, vor proteja sănătatea și bunăstarea cetățenilor și lucrătorilor agricoli și vor contribui la atenuarea pierderilor economice pe care le suferim deja din cauza declinului solului și pierderea polenizatorilor indusă de pesticide” se arată în comunicatul Comisiei Europene.
Legea refacerii naturii pentru repararea daunelor aduse naturii Europei până în 2050
Comisia propune prima legislație care vizează în mod explicit restaurarea naturii Europei, repararea a 80% din habitatele europene care sunt în stare proastă și readucerea naturii în toate ecosistemele, de la păduri și terenuri agricole până la cele marine, la ecosistemele de apă dulce și cele urbane. Conform acestei propuneri de lege privind restaurarea naturii, fiecare stat membru va avea obiective obligatorii din punct de vedere juridic pentru restaurarea naturii în diferite ecosisteme, completând legile existente. Scopul este de a acoperi cel puțin 20% din suprafețele terestre și maritime ale UE până în 2030 cu aceste măsuri și, în cele din urmă, extinderea acestora la toate ecosistemele care au nevoie de restaurare până în 2050.
Restaurarea naturii nu exclude activitatea economică
Legea va extinde experiențele existente în ceea ce privește măsurile de restaurare a naturii, cum ar fi resălbăticirea, refacerea copacilor, ecologizarea orașelor și a infrastructurii sau eliminarea poluării pentru a permite naturii să se redreseze. Restaurarea naturii nu echivalează cu protecția naturii și nu duce automat la mai multe arii protejate. În timp ce refacerea naturii este necesară și în zonele protejate din cauza stării lor deplorabile, nu toate zonele restaurate trebuie să devină zone protejate. Majoritatea acestor zone nu va fi, deoarece restaurarea nu exclude activitatea economică. Restaurarea înseamnă a trăi și a produce împreună cu natura prin readucerea biodiversitatii inclusiv în zonele în care se desfășoară activitatea economică.
Pentru fiecare euro cheltuit, investiţiile în refacerea naturii creează valoare economică de la 8 Euro până la 38 Euro
Investițiile în refacerea naturii adaugă de la 8 EUR până la 38 EUR în valoare economică pentru fiecare euro cheltuit, datorită serviciilor ecosistemice care susțin securitatea alimentară, reziliența și atenuarea ecosistemelor și schimbărilor climatice și sănătatea umană. De asemenea, natura va fi mai prezentă în peisajele noastre şi în viaţa de zi cu zi, aducând beneficii dovedite pentru sănătate şi bunăstare, precum şi valoare culturală şi recreativă. Procesul de refacere trebuie să fie favorabil incluziunii, deoarece în acest demers sunt implicate îndeaproape toate părţile societăţii, impactul pozitiv fiind resimţit de toţi şi mai ales de persoanele care pentru a-şi asigura mijloacele de subzistenţă depind în mod direct de o natură sănătoasă, precum fermierii, silvicultorii şi pescarii.
Principalele obiective
- Inversarea declinului populaţiilor de polenizatori până în 2030 şi creşterea populaţiilor acestora după această dată
- Zero pierderi nete de spaţii urbane verzi până în 2030, o creştere de 5% până în 2050, o acoperire minimă de 10 % a coronamentului copacilor în fiecare metropolă, oraş şi suburbie din Europa şi un câştig net de spaţiu verde integrat în clădiri şi infrastructură
- Creşterea globală a biodiversităţii şi o tendinţă pozitivă pentru fluturii de pajişti, păsările specifice terenurilor agricole, carbonul organic din solurile minerale cultivate şi elementele de peisaj de mare diversitate din terenurile agricole
- Refacerea şi reumidificarea turbăriilor drenate aflate în uz agricol şi a siturilor pentru extracţia turbei
- Pentru ecosistemele forestiere: creşterea globală a biodiversităţii şi o tendinţă pozitivă în ceea ce priveşte conectivitatea pădurilor, lemnul mort, păsările de pădure şi stocul de carbon organic
- Refacerea habitatelor marine, cum ar fi iarba de mare sau sedimentele de fund şi refacerea habitatelor speciilor marine emblematice, cum ar fi delfinii şi marsuinii, rechinii şi păsările marine
- Eliminarea barierelor fluviale (cel puţin 25.000 km de râuri să fie transformate în râuri cu curgere liberă până în 2030).
Actul legislativ prevede norme specifice privind guvernanţa (monitorizare, evaluare, planificare, raportare şi punere în aplicare) care ar îmbunătăţi procesul de elaborare a politicilor la nivel naţional şi european.
Reguli ferme pentru a reduce utilizarea pesticidelor chimice cu 50% până în 2030
Oamenii de știință și cetățenii sunt din ce în ce mai preocupați de utilizarea pesticidelor și de acumularea reziduurilor și metaboliților acestora în mediu. În raportul final al Conferinței privind Viitorul Europei, cetățenii au solicitat în mod special să abordeze subiectul despre utilizarea și riscul pesticidelor. Cu toate acestea, normele actuale ale Directivei privind utilizarea durabilă a pesticidelor s-au dovedit a fi prea slabe și au fost puse în aplicare în mod inegal. De asemenea, s-au înregistrat progrese insuficiente în utilizarea managementului integrat al dăunătorilor, precum și a altor abordări alternative. Pesticidele chimice dăunează sănătății umane și provoacă scăderea biodiversității în zonele agricole. Ele contaminează aerul, apa și tot mediul. Prin urmare, Comisia propune reguli clare și obligatorii.
Reducerea cu 50% a utilizarii pesticidelor chimice până în 2030
Statele membre își vor stabili propriile obiective naționale de reducere în parametri definiți pentru a se asigura că la nivelul UE obiectivele sunt atinse.
Noi reguli stricte privind combaterea dăunătorilor prin metode ecologice
Noile măsuri vor asigura că toți fermierii și alți utilizatori profesioniști de pesticide practică managementul integrat al dăunătorilor (IPM), care presupune a fi luate în considerare mai întâi metode alternative ecologice de prevenire și control al dăunătorilor, iar pesticidele chimice să fie utilizate ca o măsură de ultimă instanță. În plus, statele membre trebuie să stabilească norme specifice culturii care identifică alternativele care trebuie utilizate în locul pesticidelor chimice.
Interzicerea tuturor pesticidelor în zonele sensibile
Utilizarea tuturor pesticidelor va fi interzisă în locuri precum zonele verzi urbane, inclusiv parcuri sau grădini publice, locuri de joacă, școli, terenuri de recreere sau de sport, căi publice și zone protejate în conformitate cu Natura 2000 și orice zonă sensibilă din punct de vedere ecologic care trebuie conservată iar polenizatorii sunt ameninţaţi. Aceste noi reguli vor elimina pesticidele chimice din apropierea noastră în viața noastră de zi cu zi.
Fermierii compensaţi pentru aplicarea normelor
Fermierii şi ceilalţi utilizatori vor fi sprijiniţi printr-un pachet de politici esenţiale cum ar fi: acţiuni mai ferme pentru creşterea gamei de alternative biologice şi cu risc scăzut de pe piaţă; cercetare şi dezvoltare în cadrul programelor Orizont ale UE care să sprijine noile tehnologii şi tehnici, inclusiv agricultura de precizie dar si noi norme ale politicii agricole comune menite să asigure că fermierii primesc o compensaţie pentru eventualele costuri legate de punerea în aplicare a noilor norme pentru o perioadă de tranziţie de 5 ani.
Vicepreședintele executiv pentru European Green Deal, Frans Timmermans, a declarat: „Noi, oamenii, depindem de natură. Pentru aerul pe care îl respirăm, pentru apa pe care o bem, pentru mâncarea pe care o mâncăm – pentru viață. Economia noastră funcționează și pe natură. Crizele climatice și de biodiversitate amenință chiar temelia vieții noastre pe Pământ. Am făcut progrese în abordarea crizei climatice, iar astăzi adăugăm două legi care reprezintă un pas masiv înainte, în abordarea ecocidului (n.r.- dezastrele majore de mediu cauzate de om) care se profilează. Când restabilim natura, îi permitem să continue să furnizeze aer curat, apă și hrană și îi dăm posibilitatea să ne ferească de cele mai grave crize climatice. Reducerea utilizării pesticidelor ajută, de asemenea, natura să se recupereze și îi protejează pe oamenii care lucrează cu aceste substanțe chimice.”
La randul sau, Comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, Stella Kyriakides, a subliniat: „Este timpul să schimbăm cursul asupra modului în care folosim pesticidele în UE. Este vorba despre sănătatea cetățenilor noștri și a planetei noastre. Prin această propunere, îndeplinim așteptările cetățenilor noștri și angajamentele noastre din Strategia Farm to Fork de a construi un sistem de producție alimentară mai durabil și sănătos. Trebuie să reducem utilizarea pesticidelor chimice pentru a ne proteja solul, aerul și alimentele și, în cele din urmă, sănătatea cetățenilor noștri. Pentru prima dată, vom interzice utilizarea pesticidelor în grădinile publice și locurile de joacă, asigurându-ne că suntem cu toții mult mai puțin expuși în viața noastră de zi cu zi. Politica agricolă comună va sprijini financiar fermierii să acopere toate costurile noilor reguli pe o perioadă de 5 ani. Nimeni nu va fi lăsat în urmă.”
Beneficiile economice ale refacerii zonelor afectate sunt mai mari de 8 ori decât costurile
Conform comunicatului Comisiei, „Natura Europei este într-un declin alarmant, cu peste 80% din habitate în stare proastă. Zonele umede, pajiștile și habitatele dune sunt cele mai grav afectate. În vestul, centrul și estul Europei, zonele umede s-au micșorat cu 50% din 1970. 71% din pești și 60% din populațiile de amfibieni au scăzut în ultimul deceniu. Între 1997 și 2011, pierderea biodiversității a reprezentat o pierdere anuală estimată la 3,5–18,5 trilioane EUR”.
Evaluarea impactului pentru Legea refacerii naturii a arătat că beneficiile depășesc cu mult costurile. Se estimează că beneficiile economice ale refacerii turbăriilor, mlaștinilor, pădurilor, pășunilor și tufurilor, pajiștilor, râurilor, lacurilor, habitatelor marine și aluviale și zonelor umede de coastă sunt mai mari decât costurile de opt ori.
