Vara târziu şi primăvara devreme, apicultorii se confruntă cu un dăunător al stupului, şi anume moliile de ceară sau găselniţele.
Dacă în natură ele sunt foarte benefice, deoarece distrug fagurii familiilor de albine sălbatice moarte peste iarnă în scorburi, în stupine produc un adevărat prăpăd, distrugând toţi fagurii care îi găsesc neprotejaţi.
Găselniţa mare (Galleria mellonela)
Găselniţa mare este un fluture gri închis, cu lungimea de 10-15 mm. Masculul este mai mic decât femela, iar în perioada de împerechere emană feromoni care atrag femelele. La câteva zile de la ieşirea din gogoaşă, adulţii se împerechează, după care femelele pătrund în stupi (sau în încăperile cu faguri de rezervă sau de reformă), unde depun cca 1000 de ouă în grămezi de câte 80-100, care vor fi depuse pe fagurii mărginaşi, pe fundurile stupilor unde sunt resturi de ceară, precum şi în alte locuri, unde albinele nu ajung. După 10 zile din ouă ies larvele (omizile), care în următoarele 30 de zile se vor hrăni cu ceară, săpând galerii în faguri. Această perioadă, în funcţie de condiţiile de mediu, se poate scurta până la 20 de zile sau se va prelungi până la 45 de zile. La sfârşitul acestei faze de dezvoltare, omida încetează hrănirea, se retrage într-un loc ascuns, unde îşi ţese o gogoaşă şi se transformă în nimfă. Gogoşile sunt de multe ori situate în adâncituri săpate în lemn, datorită unor secreţii care au capacitatea de a descompune celuloza. ..
Având în vedere numărul mare de ouă pe care îl depun moliile, precum şi dezvoltarea rapidă a larvelor rezultă că au o capacitate de distrugere foarte mare. O larvă consumă în dezvoltarea ei 0,4 grame ceară, iar de la o molie care depune 1000 de ouă din care vor rezulta femele, a căror descendenţi în trei generaţii vor fi un milion de larve, au capacitatea de a distruge 400 tone de ceară.
Găselniţa mică (Achroea grisella)
Achroea grisella sau găselniţa mică, se aseamănă cu cea mare, dar are corpul de maxim 10 mm şi aripile de culoare argintie. Femela depune până la 300 de ouă din care ies larvele, care au aceeaşi conformaţie şi culoare însă sunt puţin mai mici decât cele ale moliei mari.
Molia mică este mai puţin răspândită decât cea mare.
Pagubele produse de găselniţă constă în distrugerea fagurilor din stupii populaţi sau de la rezervă, a fagurilor reformaţi din depozitele în care sunt ţinuţi până la prelucrare, precum şi a puietului de albine pe care larvele moliei îl omoară prin perforarea pereţilor, prin descăpăcirea celulelor sau prin intoxicarea cu excrementele lor.
Descăpăcirea puietului mort din cauza găselniţei este făcută în principal de către albine, în scopul evacuării acestuia. Pe un fagure atacat de găselniţă se văd şiruri de celule perforate sau cu căpăcele bombate şi mai închise la culoare.
Rosăturile de carton sau ziar cu care unii apicultori împachetează stupii pe perioada de iernare, dacă nu sunt îndepărtate primăvara, reprezintă refugii ideale pentru dezvoltarea moliilor. Dacă fundurile sau corpurile stupilor prezintă crăpături mai mari unde se adună resturi de ceară, aici se pot dezvolta moliile. Practic, despre moliile de ceară se poate spune că sunt speculanţii perfecţi care profită de orice oportunitate, ceea ce face să fie foarte greu de combătut.
Combaterea moliilor
În decursul timpului s-a recurs la tot felul de metode de combatere. Mijloacele chimice de combatere sunt respinse, deoarece pot fi dăunătoare pentru utilizator, iar pe de altă parte, pot rezulta reziduuri în miere. În prezent, se folosesc benzile de sulf, care prin ardere mocnită degajă dioxid de sulf care omoară toate formele de dezvoltare a moliilor, mai puţin ouăle. De asemenea, se poate folosi cu succes acidul acetic care distruge şi sporii de Nosema. Aceste procedee pot fi utilizate doar la ramele ţinute în depozite pentru păstrare. In acest caz puteti folosi produsul MOLI-STOP
Combaterea fizică
O bună aierisire a spaţiului de depozitare împiedică dezvoltarea moliilor, deoarece acestora nu le convin curenţii de aer. Frigul este de asemenea un obstacol în dezvoltarea moliilor, la temperaturi sub 10 C dezvoltarea lor stagnând, procedeu care în perioadele calde poate fi costisitor.
Încălzirea aerului într-un spaţiu până la 48oC, combinat cu o bună circulaţie printre rame, distruge moliile.
Combaterea biologică
Există o bacterie numită Bacillus thuringensis, care este patogenă numai pentru molia pe care o distruge în toate stadiile ei de dezvoltare. Dimpotrivă, faţă de albine este total inofensivă, la fel şi pentru om.(Integral pe e44.ro)
este parte a
