Porcii crescuți în gospodării NU se hrănesc cu resturi de mâncare, iar cel care hrănește animalele trebuie să fie îmbrăcat cu echipament special și dezinfectat – acestea sunt normele cerute, nu de cercetătorii britanici, ci de birocrații de la Bruxelles. În România, “noua lege a porcului” le interzice țăranilor să-și plimbe suinele prin gospodărie, să le lase libere lângă bălți, râuri sau să interacționeze cu alte animale. În plus, nu ai voie să-l crești pe “Ghiță” într-o gospodărie, după care să-l muți și să îl ții până la tăiere.
Conform ANSVSA, gospodarul care vrea să crească porci pentru comercializare va fi obligat să se autorizeze în acest sens şi să îndeplinească condiţiile sanitare impuse creşterii porcinelor la nivel industrial.
În presa noastră scrisă sau filmată s-au făcut multe reportaje legate de realitățile și mai ales tradițiile legate de creșterea porcului în gospodăria rurală.
Într-un reportaj difuzat recent la o televiziune de știri, legat de ce vrea Bruxelles-ul și ce se întâmplă în cocină, țăranii au răspuns extrem de sincer:
“Trebuie să-i dau de patru – cinci ori pe zi apă. Ce să fac? Să mă schimb de cinci ori pe zi? Păi eu nu mai fac treabă în grădină? Stau să mă schimb de cinci ori pe zi, ca să-i pun porcului o găleată de apă? Și cine va veni să verifice dacă eu hrănesc porcul cu resturi alimentare sau cu boabe pe care le primesc de la asociație? Cine va veni să verifice chestia asta? Vor angaja, gen cum e poliția locală, poliția locală sanitar veterinară să vină să verifice, să-i fac un grafic de hrănire al porcului?”
Cât privește interdicția europeană de a hrăni porcul cu resturi de mâncare… La Vidra, chiar și primarul este convins că lăturile, provenite din resturi alimentare, asigură adevăratul gust al cărnii de porc.
