Subiectul vânătorilor de subvenții este din ce în ce mai discutat în ultimii ani în spațiul public, atât în rândul fermierilor, cât și la nivel oficial. Chiar ministrul agriculturii, Adrian Oros, a început să vorbească despre acest fenomen încă de când s-a instalat în fotoliul de la Ministerul Agriculturii. Cu toate acestea, măsurile concrete pentru soluționarea acestei probleme au întârziat să apară.
Realizatorul Ovidiu Ghinea a adus în prim plan acest subiect în cea mai recentă ediție a emisiunii ”Agricultura la Raport”, alături de fermierul Ștefan Gheorghiță. Acesta a prezentat câteva informații extrem de interesante, analizate împreună cu colegii săi din Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).
”Cei care au dreptul să ia subvenție sunt cei care utilizează terenul agricol – deci nu proprietarul, ci utilizatorul. Cel care lucrează este singurul care are voie să ia subvenție conform legii. Problema este ce facem ca să fie așa și în realitate? Noi ne plângem că avem 840.000 de beneficiari de subvenții. În mandatul domnului Oros, singurul lucru bun este că a ridicat problema vânătorilor de subvenții. Altceva mie nu mi-a rămas în memorie. Nimeni n-a dorit să facă în această perioadă ceva la nivel guvernamental, cu toate că s-a ridicat problema”, a precizat Ștefan Gheorghiță în debutul emisiunii.
Fermierul a venit apoi cu câteva date legate de beneficiarii de subvenții APIA, pe categorii de vârstă și suprafață, cumulate cu datele privind beneficiarii ajutorului de stat pentru motorina utilizată în agricultură. Concluziile trase în urma analizării acestor statistici sunt cel puțin interesante.
”Vin cu câteva informații pe care noi, LAPAR-ul, le-am obținut. Am înaintat către APIA o solicitare de furnizare de informații publice pentru două teme: structura beneficiarilor de subvenții pe vârstă și pe categorii de suprafață, precum și beneficiarii de subvenții pentru motorină.
Beneficiarii care au sub 5 hectare sunt într-un număr total de 571.000. Nu știu ce pot să facă cei sub 5 hectare pentru producția vegetală; nu vorbim de cei care fac legume, sere, solarii. Avem 16 beneficiari care au peste 100 de ani, 7.200 de beneficiari care au între 90 și 100 de ani, 61.000 de beneficiari care au între 80 și 90 de ani, și 132.000 beneficiari între 70 și 80 de ani. Deci noi discutăm de aproape 200.000 de beneficiari care au sub 5 hectare și peste 70 de ani. Să le dea Dumnezeu toată sănătatea din lume, dar dacă mie îmi spune cineva că la 100 de ani mai și lucrezi terenul, am niște semne de întrebare.
Ceea ce este interesant este că dacă cumulăm aceste informații cu cei care primesc subvenția pe motorină, constatăm că din cei 840.000 de beneficiari de subvenții, doar 22.000 își cer subvenția pe motorină. Restul sunt atât de darnici încât nu îi interesează acești bani. Eu vin și întreb: chiar 820.000 de oameni nu vor să primească drepturile conferite prin lege, nu vor să-și ia banii pe motorină? Din punctul meu de vedere, situația este oarecum altfel – acești 820.000 de oameni sunt vânătorii de subvenții, sunt cei care nu lucrează. Încă o dată, nu vorbesc de cei care au legume, ci de cei care au producție vegetală.
Cei 22.000 de beneficiari de subvenție la motorină reprezintă 5 milioane de hectare. Restul de 4,5 milioane de hectare sunt cei 820.000 care nu își cer subvenția la motorină. 4,5 milioane de hectare la subvenția actuală înseamnă peste 600 de milioane de euro care se duc în fiecare an și nu știm ce se întâmplă cu ei. Sunt bani pe care îi dăm pe gresie, pe faianță, pe mobilă, pe mașini la copii; eu nu spun că e rău, dar e un patrimoniu care nu aduce vreun beneficiu pentru agricultură. Banii aceștia trebuie să îi gestionăm pentru agricultură, nu pentru a crește patrimoniul personal al unuia sau al altuia”, a explicat Ștefan Gheorghiță în direct la AGRO TV.
Este important de precizat faptul că, într-o ediție anterioară a emisiunii ”Agricultura la Raport”, secretarul de stat MADR Marius Micu a dezvăluit clasificarea oficială a dimensiunilor fermelor folosită în discuțiile și strategiile de la Ministerul Agriculturii. Astfel, fermele mici sunt cele de sub 12.000 SO (Standard Output – coeficienții de calcul ai producției standard folosiți de Comisia Europeană n.r.), iar fermele medii sunt cele care se încadrează între 12.000 SO și 250.000 SO. Potrivit coeficienților de calcul actuali, 12.000 SO reprezintă echivalentul a 20 de hectare de teren cultivat cu grâu.
Astfel, în această categorie de ferme cu o dimensiune de sub 20 de hectare se încadrează larga majoritate a fermelor care beneficiază de subvenții APIA.
”Dacă pornim de la 12.000 SO, adică 20 de hectare, înseamnă 700.000 de beneficiari care dispar. Deci rămânem doar cu 140.000. Ar fi minunat. Asta este direcția pe care trebuie să mergem. Vreau să mă înțeleagă toată lumea, eu nu am nimic cu bunicii noștri de la țară, eu n-am nimic cu gospodăria, dar noi vorbim de ferma care trebuie să producă pentru piață. Noi vorbim de cei care cer un ajutor european și nu dau nimic înapoi”, a mai subliniat Ștefan Gheorghiță.
