Organizațiile de fermieri se plâng de concurență neloială și susțin că importurile de cartofi reprezintă peste 60% din piața românească, procentul fiind preluat inclusiv de ministrul Agriculturii, Adrian Oros.
Procentul avansat de fermierii români este contrazis însă de cifrele prezente în baza de date (FAOSTAT) a Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO) de pe lângă Națiunile Unite, informează publicația electronică lantulalimentar.ro.
Astfel, potrivit FAOSTAT, în 2019, în fermele românești de profil s-a obținut o cantitate totală de 2.626.790 tone.
În anii anteriori, producția a fluctuat, sărind de 3 milioane de tone, ajungând chiar la peste 4 milioane tone, în 2011.
Vârful a fost atins în trecut, în 1985, când cantitatea totală a ajuns la peste 6 milioane de tone. În medie, însă, atât în comunism, cât și după revoluția din 1989 și după aderarea la Uniunea Europeană, producția națională de cartofi s-a învârtit în jurul a 3 milioane de tone.
Datele FAOSTAT arată că, în 2019, România a importat 188.708 tone, plus 93.649 tone de cartofi congelați. Așadar, un total de 282.357 tone.
Însă, această cantitate reprezintă abia 10,74% din cantitatea totală produsă în țară. Precizăm că în 2019, importurile de cartofi, inclusiv cei congelați, au atins un nivel record. Exporturile sunt nesemnificative, totalizând 5.460 tone, deci procentul anterior rămâne valabil.
În anii precedenți, procentul importurilor a fost chiar mult mai mic (doar 2,97%, în 2010, spre exemplu).
Așadar, pe de o parte, procentul privind importurile de cartofi avansat de fermierii români, preluat și de ministrul Oros, este de 60%, pe de altă parte, datele statistice oficiale ale FAOSTAT arată că se ridică la abia 10%.
Cu alte cuvinte, cineva ascunde cartofii românești pe undeva.
