Cifre umflate și infrastructură blocată – Fermierii acuză probleme grave în privința sistemului de irigații

Promisiunile privind extinderea irigațiilor au devenit, din nou, subiect de dispută între fermieri și autorități. În timp ce declarațiile oficiale anunță milioane de hectare irigate, realitatea din datele tehnice ale Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) și, mai ales, din teren, arată o realitate mult mai modestă. Fermierii acuză incoerență, manipularea cifrelor și un blocaj instituțional care împiedică dezvoltarea sistemului de irigații al României.

Dacă oficialii de la cel mai înalt nivel al Guvernului se lăudau anul trecut cu 1,6 milioane de hectare irigate în România, fermierul Ștefan Gheorghiță arată că realitatea este cu totul alta.

„Ne aducem aminte de declarațiile fulminante ale fostului prim-ministru, Marcel Ciolacu, care într-o vizită patriotică și muncitorească la Ministerul Agriculturii, a venit și a declarat că avem 1,6 milioane de hectare irigate.

Citim din situația oficială de la ANIF. Ce zice ANIF? Pe 2024, au fost 1,6 milioane de hectare pregătite pentru irigat; contractate, 1,047 milioane de hectare; utilizabile, adică care sunt deservite de canalele care au fost umplute cu apă, doar 827.000 de hectare. Păi dacă canalele acelea puteau să deservească doar 827.000, cum ai pregătit 1,6 milioane de hectare, că nu pricep?

Mai mult, avem foarte mulți oameni politici care fac o confuzie între suprafața irigată, care include mai multe udări pe același hectar într-un an și suprafața de bază irigată. Sunt două lucruri distincte”, a explicat Ștefan Gheorghiță, la AGRO TV, în emisiunea ”Agricultura la Raport”.

Problemele nu se opresc aici. Fermierul brăilean a mai identificat un aspect care ține în loc întregul mecanism de dezvoltare a infrastructurii de irigații din România. Potrivit acestuia, infrastructura de irigații a fost transferată în urmă cu ani de zile către AUAI-uri – Asociații ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigații, pentru ca acestea să acceseze fonduri prin care să modernizeze această infrastructură. Multe dintre acestea, însă, au dispărut.

”Promitem că tot dezvoltăm sistemul de irigații, dar avem o problemă pe care o tot târâm după noi și nu vrem să o rezolvăm sub nicio formă. Infrastructura de irigații s-a dat, fiindcă așa s-a gândit atunci, către AUAI-uri. De multe dintre ele s-a ales praful și pulberea, nu mai există. O parte au rezistat – acelea s-au modernizat, au accesat fonduri etc. În restul AUAI-urilor au dispărut și membri, s-au schimbat, unii au dat faliment, alții au preluat și așa mai departe. AUAI-urile nu au o procedură de faliment și un poți să iei infrastructura, fiindcă te duci la ANIF, iar ANIF zice că i-a dat-o unui AUAI. Există în lege o prevedere că se poate revoca fostul contract de proprietate, dar cineva trebuie să o facă. Cine? Un departament din Ministerul Agriculturii, pe care nu-l interesează. Vine întrebarea: Cum facem irigații, dacă aceste AUAI-uri nu există și doar ele pot accesa fonduri pentru reabilitarea infrastructurii, fiindcă altcineva nu are cum. Și atunci suntem în situația că suntem blocați. Deci creșterile acestea sunt pompieristice. Eu nu spun că nu vor mai crește 10.000-20.000 de hectare, dar de la 800.000 de hectare până la 2 milioane de hectare sau cât mai visează unii și alții, e cale lungă”, a mai precizat Ștefan Gheorghiță.

Cu alte cuvinte, deși politicul continuă să promită extinderea sistemului național de irigații la peste 2 milioane de hectare în următorii ani, fermierii consideră aceste obiective imposibile în contextul actual. Fermierii cer transparență, clarificarea situației AUAI-urilor și un plan realist de reconstrucție, fără cifre cosmetizate și promisiuni care nu se regăsesc în teren.