Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, consideră că ambițiile de mediu ale Uniunii Europene vor fi resimțite mult mai greu de către cetățenii statelor membre mai puțin dezvoltate.
„Practic, ceea ce s-a întâmplat la nivel european cu criza gazelor şi a energiei este un cost pe care trebuie să îl plătească toţi cetăţenii europeni, pentru că aşa au decis factorii europeni care au regândit politica în domeniul înverzirii, în domeniul protecţiei climei. În momentul în care îţi pui obiective atât de ambiţioase, cum este reducerea amprentei de carbon şi atingerea spre zero în 2050, cu închiderea facilităţilor de producţie a energiei electrice prin combustibili solizi şi România ia decizia, prima ţară din Europa, să închidă două termocentrale… Noi aşa am fost obişnuiţi de-a lungul vremii, să fim primii la rău, în loc să ne asigurăm că punem ceva în loc, astfel încât presiunea resimţită de fiecare cetăţean român să fie una suportabilă, pentru că nu poţi compara un salariat cu 350 – 400 de euro salariu cu un salariat cu 4.000 de euro, salariul în Germania sau în Franţa. Şi iată că Germania şi-a întins producţia de energie electrică pe baza combustibililor fosili până în 2035 – 2038. Noi ne-am grăbit să închidem termocentralele şi acum plătim costurile. Şi nu numai noi, le plătesc toţi”, a transmis Adrian Chesnoiu, într-un interviu acordat AGERPRES.
În opinia sa, ambiţiile de mediu impuse la nivel european afectează direct agricultura și implicit, viaţa fiecărui cetăţean din Uniunea Europeană.
„Ambiţiile de mediu, noi chiar am ridicat problema în discuţiile cu comisarul, pentru că ne interesează agricultura, impactează viaţa fiecărui cetăţean din Uniunea Europeană. Vrem să ajungem în 2050, ne va construi cineva o cupolă de sticlă deasupra Europei, unde vom respira un aer curat şi vom mânca lăcuste sau ţinem cont de realitatea şi specificul fiecărei ţări astfel încât să putem să rămânem într-un echilibru? Să creştem treptat şi ambiţiile de mediu şi atingerea indicatorilor de rezultat, astfel încât să facem tranziţia mai uşoară. Eu vă spun, dacă am fi păstrat aceste termocentrale încă 4, 5, 7 ani în funcţiune şi în timpul acesta am fi venit cu programe de sprijinire a fermelor agricole să-şi producă energie în ferme, a capacităţilor de procesare şi de producţie din industria alimentară să-şi producă energia electrică, presiunea pe sistemul public ar fi fost mult mai mică şi cetăţeanul român nu ar fi resimţit totul ca un şoc”, a mai subliniat Adrian Chesnoiu.