Cei 3% reținuți anual de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) din subvențiile directe acordate fermierilor vor putea fi utilizați, în sfârșit, într-un mecanism flexibil și adaptat de management al riscului, anunță Florentin Bercu, vicepreședinte Copa-Cogeca și director executiv UNCSV.
După ani de discuții și blocaje administrative, se pare că în urma celor mai recente discuții cu Comisia Europeană s-a ajuns la un consens care permite statelor membre să își construiască propriile mecanisme de sprijin pentru pierderile din agricultură.
”Vom avea posibilitatea să implementăm instrumente de managementul riscului mai flexibile, adaptate la nevoile fiecărui stat membru. Asta însemnă că cei 3% opriți de către Ministerul Agriculturii din subvenții și păstrați pentru fermieri vor putea fi utilizați într-un instrument de managementul riscului care să fie perfecționat în timp și care să deservească nevoilor lor”, a precizat Florentin Bercu, într-un interviu acordat jurnalistului Ovidiu Ghinea.
Potrivit acestuia, forma inițială propusă de Comisia Europeană era atât de restrictivă încât doar o mică parte dintre fermieri ar fi avut acces la sprijin. Noul mecanism ar urma să fie raportat la pierderile pe hectar, ceea ce îl face mult mai aplicabil în contextul românesc, marcat de secetă, fenomene extreme și volatilitate ridicată a pieței.
Pe 19 noiembrie, MADR va organiza o întâlnire tehnică pentru a prezenta forma actualizată a instrumentului la care se lucrează de aproape un an. Organizațiile profesionale ale fermierilor vor veni și ele cu propriile propuneri, dezvoltate pe parcursul ultimilor ani, de când se vorbește despre introducerea unui astfel de mecanism.
”Pe 19 noiembrie va avea loc o întâlnire la MADR, unde se va discuta să vedem la ce s-a lucrat, pentru că știm că s-a lucrat în ultimul an pe acest subiect. Așteptăm propunerea lor, avem și noi propunerile noastre la care am lucrat din 2020 până în prezent, împreună cu organizațiile profesionale de fermieri și de cooperative. Sperăm să ajungem împreună la un instrument care, chiar dacă va fi bazat pe riscuri catastrofice inițial, să poată fi extins ulterior într-un instrument mult mai complex”, a precizat Florentin Bercu.
Planul este ca instrumentul să debuteze cu acoperirea riscurilor majore în sectorul vegetal, urmând ca, în anii următori, să fie extins la horticultură, iar ulterior și la zootehnie.
Cei 3% reținuți anual din subvenții nu sunt suficienți pentru a acoperi pierderile fermierilor, atrage atenția Bercu. Pentru ca instrumentul să devină funcțional, statul român trebuie să contribuie cu 50–60% din costuri. „Este o contribuție mult mai mică decât despăgubirile care s-ar acorda în mod obișnuit”, afirmă acesta, explicând că prevenția și acoperirea riscurilor în timp real sunt mult mai eficiente bugetar decât intervențiile de tip despăgubire.
