Dulceaţă sau fructe? Din punct de vedere nutritiv, cele din urmă câştigă. Însă şi dulceaţa are aroma şi utilitatea ei, mai ales iarna. Iată câteva trucuri ca s-o prepari cât mai sănătos.
Fructele pentru dulceaţă trebuie să fie foarte coapte (nu alterate), pentru a avea o cantitate de zaharuri naturale cât mai mare.
Astfel, vei adăuga, la fierbere, mai puţin zahăr din comerţ. Spală bine fructele, înainte de a le tăia, în câteva jeturi de apă rece.
Nu le îndepărta coaja, care are o cantitate mare de substanţe nutriţionale şi de pectină (gelatina naturală din fructe).
Merele, prunele şi gutuile au o cantitate mare de pectină, dar şi de zaharuri naturale.
De aceea, dulceaţa din aceste fructe necesită la preparare mai puţin zahăr. Sau chiar deloc, cum se întâmplă în cazul prunelor.
Adăugăm aspirină?
În dulceaţa din fructe mai acrişoare adaugi zahăr simplu.
„Nu sunt recomandate «fixurile» (aditivi) sau conservanţii de tipul aspirinei, care perturbă microflora intestinală, producând un dezechilibru între flora bună şi bacteriile rele“, menţionează profesorul Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului Naţional de Cercetări Alimentare, Bucureşti.
În plus, aportul de aspirină accelerează de 2-3 ori pierderea vitaminei C din organism.
Atenţie! Dulceţurile în care s-a adăugat aspirină sunt contraindicate persoanelor care iau tratament cu anticoagulante (acidul acetilsalicilic are efect de subţiere a sângelui) sau celor care au boli cardiovasculare.
Dacă fructele au o capacitate mai mică de coagulare (au o concentraţie de pectină mai scăzută, aşa cum sunt murele, fragii), atunci nu creşte cantitatea de zahăr, ci adaugă zahăr amestecat cu pectină naturală. Sau poţi prepara în casă concentrat de pectină.
Un dulce bun din când în când
Dulceţurile şi gemurile sunt compromisuri pe timp de iarnă, când nu avem multe fructe proaspete la îndemână.
Fierte mult timp, fructele devin elemente „moarte”, vitaminele, mineralele şi enzimele din ele inactivându-se.
În plus, gemurile în care se adaugă zahăr au o valoare calorică foarte mare, fiind contraindicate persoanelor cu probleme de greutate, celor cu afecţiuni de inimă, diabeticilor.
Persoanele fără probleme de sănătate pot consuma ocazional dulceţuri cu adaos de zahăr rafinat.
Există însă şi varianta de dulceaţă fără zahăr (cum este magiunul de prune, a cărui reţetă ţi-o prezentăm în acest articol), care se poate consuma frecvent, chiar şi de cei cu diabet sau de cei aflaţi la dietă.
Cum să te asiguri că rezistă un an
Ca dulceaţa să poată fi păstrată mai mult de un an, trebuie foarte bine sterilizată.
„Este vorba de un procedeu numit tindalizare, adică o pasteurizare fracţionată, timp de mai multe zile“, explică profesorul Gheorghe Mencinicopschi.
În prima zi, se pun borcanele spălate în cuptor, la 200˚C, timp de o oră.
Capacele se pot steriliza cu alcool sanitar. A doua zi punem dulceaţa în borcane, apoi le fierbem pe bain-marie.
„Le laşi la răcit, apoi repeţi procedeul încă două zile. Aşa se distrug nu doar formele rezistente la temperatură (drojdiile, bacteriile), ci şi sporii“.
Cum prepari concentrat de pectină
– 1 kg mere necoapte
– 1 kg agrişe verzi
– 1 kg gutui
– ¼ l apă
– 1 kg coacăze roşii
Speli fructele, îndepărtezi codiţele şi le tai mărunt (le poţi da şi pe răzătoare). Le amesteci cu apă şi le pui pe foc.
Odată ce amestecul dă în clocot, laşi să fiarbă aproximativ jumătate de oră. Amesteci încontinuu, ca să nu se prindă.
Amestecul trebuie să scadă la jumătate. Treci totul prin strecurătoare şi torni în borcane. Sterilizezi borcanele
10 minute în apă clocotită.
Doctor Click! Sănătate vă sfătuieşte
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, Directorul Institutului de Cercetări Alimentare Bucureşti
Reţetă de magiun fără zahăr
– 1 kg de prune foarte coapte
– o mână de nuci
– scorţişoară
Speli prunele, le scoţi sâmburii şi le bagi la cuptor într-o cratiţă largă cu pereţi înguşti.
Le laşi până ce se îngroaşă (în jur de o oră). Amesteci din când în când.
Cu un sfert de oră înainte de a fi gata, adaugi o mână de nuci şi puţină scorţişoară.
Amesteci şi dai din nou la cuptor.
SFAT: Păstrează dulceaţa în locuri uscate şi răcoroase.
