19 septembrie 2021 - 19:31

Ce susține România la Consiliul de miniștri UE ai Agriculturii și ce respinge

Potrivit precizărilor făcute pe Facebook de Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian-Nechita Oros, prezent la Consiliul AgriFish de la Bruxelles, în ceea ce privește orientarea sprijinului, țara noastră respinge plafoanele de un milion de euro la investiţii din FEADR şi 500.000 euro la plăţi directe, precum şi luarea în considerare a doar 50% din costurile salariale la stabilirea plafonului per fermă.

De asemenea, Adrian-Nechita Oros a scris pe pagina sa de socializare că țara noastră respinge propunerea Parlamentului European ca 30% din alocarea aferentă intervenţiilor pentru investiţii să fie destinată obiectivelor de mediu şi climă în noua Politică Agricolă Comună (PAC).

De asemenea, el semnalează restrângerea flexibilităților raportate la propunerea anterioară în ceea ce privește eco-schemele.

„Respingem propunerea PE (n.r. – Parlamentul European) ca SM (n.r. – Statele Membre) să fie obligate să aloce cel puțin 30% din sumele alocate pentru investiții FEADR (n.r. – Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală), pentru scopuri legate de climă și mediu. Pentru eco-scheme, semnalăm restrângerea flexibilităților raportate la propunerea anterioară a PRES și pierderea procentului de 22% pentru primii doi ani; am putea accepta 25%, cu condiția menținerii flexibilităților din abordarea generală a CONS.

(…) Nu suntem de acord cu propunerea PE de a alinia Regulamentul privind Programele Naționale Strategice cu Green Deal si cu strategiile subsecvente. (…) Respingem plafoanele de un milion euro la investiții din FEADR și 500.000 euro la plăți directe, precum și luarea în considerare a doar 50% din costurile salariale la stabilirea plafonului per fermă”, a scris Oros pe Facebook.

Menținerea sprijinului cuplat

Șeful MADR a precizat totodată că țara noastră susține menținerea derogării pentru irigații, precum și că delegația României își dorește menținerea sprijinului cuplat cu o alocare de 13%+2%, iar lista produselor eligibile sa rămână în forma din Regulamentul actual.

De asemenea, el a precizat că este necesar să se mențină Ajutorul Național Tranzitoriu (ANT), cu actualizarea datei istorice.

În ceea ce privește alocarea pentru mediu si climă, Oros a declarat că preferă propunerea anterioară a PRES, de 33%.

„Cu toate acestea în spiritul compromisului, am putea accepta și 35%, dacă se vor include aici plăți pentru zonele cu constrângeri naturale si bunăstarea animalelor. (…) Suntem de acord cu propunerea de 10% pentru redistribuire, dar reiteram solicitările următoare: -respingem propunerile Parlamentului European pentru limitarea plății redistributive la dimensiunea medie națională a fermei; – sprijinul redistributiv să nu depășească 65% din plata de bază (BISS).

(…) În ceea ce privește dimensiunea socială, apreciem determinarea COM și a PRES în a identifica un compromis, dar considerăm că prevederea includerii dimensiunii sociale în cadrul PAC va genera poveri administrative adiționale și că se impune identificarea unor noi soluții care să permită reducerea birocrației și a penalităților”, a continuat ministrul de resort din România.

Nevoia compromisului

Într-o postare care nu ascunde oboseala negocierilor, Oros susține că Legislativul european ar trebui să facă niște compromisuri în cadrul trialogului (Comisia Europeană-Parlamentul European-Consiliu), astfel încât reforma PAC să fie finalizată cât mai repede.

„Este trecut de miezul nopții și nu s-a ajuns la o forma finală agreată. Parlamentul european vrea să suspende trialogul, care să fie reluat mâine la 9. Cred că, și Parlamentul European trebuie sa facă compromisuri în acest trialog. Trebuie să finalizam reforma PAC cât mai repede. Noi, miniștrii, și nu Parlamentul European, trebuie să mergem acasă, să le spunem fermierilor care sunt condițiile, cum va arăta PAC după 2023.

Ei au nevoie de certitudini și de resurse just alocate. Noi avem nevoie de fermieri stabili, care să facă în continuare agricultură și să producă hrană sănătoasă și accesibilă pentru consumatori. Trebuie să ținem cont de dimensiunea ecologică și socială a PAC, dar nu trebuie să uităm dimensiunea economică”, a precizat ministrul român al Agriculturii.