Creșterea prețurilor la îngrășămintele chimice pe bază de azot pune sub semnul întrebării viitoarele culturi agricole, iar Comisia Europeană trebuie să vină de urgență cu măsuri de sprijin pentru fermieri, pentru a contracara această situație, a tras un semnal de alarmă eurodeputatul Daniel Buda.
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Daniel Buda a relatat dezbaterile care au avut loc marți, 30 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European cu privire la prețurile-record la îngășăminte cu care se confruntă fermierii din UE.
Cum prețul energiei, în special cel al gazelor naturale din Europa, a atins noi niveluri, având un impact puternic asupra prețurilor îngrășămintelor, care s-au dublat într-un an, eurodeputatul liberal a ținut să atragă atenția Comisiei Europene că abordarea executivului comunitar în această privință este ușor simplistă.
„Domnule director (al DG Agri, din cadrul Comisiei Europene – n. red.), ceea ce ne-ați comunicat în această seară nu este altceva decât ceea ce noi, europarlamentarii, care ne întâlnim cu fermierii constant, cunoaștem foarte bine. Aș putea spune că situația este mult mai gravă. Stimați colegi, cei care cunoașteți agronomie, știți că în această perioadă au loc însămânțările de toamnă pentru culturile de grâu. În același timp, în perioada următoare, vin fertilizările pentru aceste culturi de grâu astfel încât creșterea prețurilor este de natură să afecteze siguranța alimentară și capacitatea UE să își asigure producția de grâu necesară pentru a-și hrăni cele peste 400 de milioane de persoane din UE.
De aceea, domnule director, mi se pare o abordare ușor simplistă din partea UE. Iar această criză se datorează în principal faptului că, de la nivelul Comisiei Europene, nu a existat capacitatea să se prevină această situație. Dacă nu vom lua măsuri urgente, în perioada imediat următoare, ne vom confrunta cu o criză alimentară serioasă. Astfel, rugămintea mea este să încercați să identificați soluții prin care să veniți în sprinul fermierilor, mai ales al fermierilor mici și mijlocii pentru că aceștia nu vor avea capacitatea de a face față fluctuațiilor de prețuri. Fermierii mari probabil că vor reuși să se descurce anul acesta, dar vor avea și ei probleme grave anul următor.
Discutăm aici de ceea ce înseamnă siguranța alimentară. Eu cred că putem găsi mecanisme, fie dacă ne referim la forme de creditare a fermierilor pe o perioadă scurtă de timp sau reducerea accizelor la importuri, dar soluțiile trebuie să apară de îndată, nu peste 3 luni de zile pentru că îngrășămintele chimice nu se pot aplica în mai, iunie, iulie, când trebuie să recoltăm cerealele!”, a subliniat Daniel Buda în intervenția sa.
La rândul său, directorul DG AGRI din cadrul Comisiei a transmis următoarele mesaje:
„Noi urmărim situația îndeaproape. O să fim foarte atenți primăvara următoare când vine însămânțatul de primăvara. Ridicarea accizei la import este o soluție care se discută.
Îngrășămintele sunt un subiect de interes pentru noi, mai ales având în vedere costurile cu care se confruntă fermierii. Este vorba îndeosebi de îngrășămintele pe bază de azot, determinate de creșterea prețurilor la gaze, lucru care a dus în paralel la creșterea prețurilor celorlalte îngrășăminte.
Principalele culturi, grâu, ovăz, semințe, prețurile la acestea au crescut, nu doar la nivel european, ci la nivel mondial. Impactul pe teren: trebuie să ținem cont și de ce se întâmplă pe piețele de export ale îngrășămintelor. Un număr important de exportatori de îngrășăminte au impus restricții în ce privește exporturile. Rusia și China au introdus restricții în ce privește exporturile de fosfați. Acestea au generat și mai mari creșteri, mai ales presiuni inflaționiste.
Impactul asupra producătorilor noștri este scos în evidență de cota importantă pe care o ocupă în anumite sectoare. De pildă, o mare parte din costurile culturilor agricole derivă din costurile îngrășămintelor. În mare parte, prețurile au fost echilibrate de diferite subvenții, dar trebuie să avem grijă. Nu doar producătorii de cereale sunt expuși, ci și crescătorii de animale și nu numai. Costul furajelor a crescut de asemenea. Impactul este asupra tuturor sectoarelor.
Problema este legată de prețul la energie. Pune sub semnul întrebării capacitatea noastră de a ne reveni în urma pandemiei. Depindem de importuri de gaz, de energie îndeosebi. Prețul la gaz este cel care a înregistrat cea mai mare creștere. Depindem enorm de importurile de gaz, depindem de Rusia foarte mult.
Comisia a lucrat pe mai multe fronturi, Comisia a venit din octombrie cu o comunicare în ce privește gestionarea costurilor la energie, însoțită de un set de măsuri care pot fi luate. Trebuie să reducem această dependență, trebuie să îmbunătățim stocarea de energie și să ne orientăm spre stocarea comună de gaze.
Inițiativele anti dumping referitoare la importurile de nitrat de amoniu. Am identificat nevoia de a îmbunătăți eficiența utilizării pesticidelor. Am încercat să reducem contaminarea solurilor și a pânzei freatice.”
este parte a
